Semnele timpurii de avertizare pot ajuta la prevenirea sindromului morții aritmice subite

Un studiu retrospectiv a analizat sindromul morții aritmice subite (SMSA), una dintre cauzele importante de moarte subită cardiacă în rândul tinerilor, pentru a identifica semnele clinice care pot preceda decesul. Rezultatele prezentate la ESC Preventive Cardiology 2025 sugerează că recunoașterea precoce a unor simptome precum sincopa, crizele asemănătoare convulsiilor și modificările pe electrocardiogramă (ECG) poate contribui la prevenirea unor decese premature.
Sindromul morții aritmice subite este un diagnostic ce include decesele subite cardiace fără cauze structurale sau coronariene evidente la autopsie, având deseori la bază aritmii fatale. În ciuda importanței sale, cunoașterea acestei afecțiuni este încă redusă, mai ales în rândul tinerilor sportivi care pot experimenta un risc crescut de evenimente aritmice în timpul efortului. Diverse studii au subliniat faptul că un procent semnificativ dintre tinerii care suferă moarte subită ar fi putut prezenta semne premonitorii ușor de ignorat în absența unui screening adecvat.

Despre studiu

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului SUDden cardiac Death in the Young (SUDDY) și a inclus toate cazurile (903) de moarte subită cardiacă apărute la persoane între 1 și 36 de ani, în Suedia, în perioada 2000-2010. Pentru fiecare caz s-au selectat cinci controale din populația generală. Datele au fost colectate din:

• Certificate de deces și rapoarte de autopsie
• Fișe medicale și electrocardiograme
• Teste biologice și informații parentale

Principalul obiectiv a fost identificarea prevalenței SMSA în rândul acestor cazuri și descrierea episoadelor clinice și a factorilor de risc înainte de deces. De asemenea, au fost analizate potențiale legături cu diagnostice psihiatrice, tratamente medicamentoase și posibile infecții asociate.

Rezultate

• Sindromul morții aritmice subite reprezintă 22% dintre decesele subite cardiace la persoanele tinere: majoritatea (64%) fiind bărbați, vârsta mediană a decesului fiind de 23 de ani.  
• Aproape o treime (33%) dintre cazurile de SMSA avuseseră consultații medicale în ultimele 180 de zile, comparativ cu 24% la grupul de control.  
• Sincopa a fost diagnosticată în antecedente la 4,2% dintre cei cu SMSA, față de doar 0,41% în grupul de control, iar episoadele de tip convulsiv au fost raportate la 3,5% (față de 0,14% în controale).  
• 11% dintre cazuri aveau deja o boală aritmică cunoscută, iar 18% prezentau modificări ECG anterioare (de exemplu pre-excitație).  
• 17% dintre pacienții cu SMSA aveau un diagnostic psihiatric, iar 11% urmau tratament psihotrop.  
• Dintre simptomele raportate înainte de deces, palpitațiile, sincopa, greața/vărsăturile și semnele de infecție au fost cele mai frecvente.

Aceste constatări evidențiază rolul semnelor de avertizare în cadrul consulturilor medicale și subliniază necesitatea extinderii programelor de screening preparticipare la sport, mai ales pentru a identifica anomalii ECG sau istorice de sincopă și convulsii. De asemenea, studiul ridică problema investigării mai profunde a factorilor psihiatrici și a posibilului rol al infecțiilor gastrointestinale în declanșarea unor aritmii fatale la indivizi predispuși.

În concluzie, cercetătorii subliniază că îmbunătățirea recunoașterii și a detectării semnelor precursoare ale sindromului morții aritmice subite, inclusiv consulturile preventive la sportivii tineri, pot reduce riscul de moarte subită cardiacă. Identificarea și evaluarea timpurie a sincopelor, crizelor convulsive și a modificărilor ECG ar putea fi decisive pentru salvarea unor vieți tinere.