Sedentarismul nu este neapărat rău pentru minte
Este bine cunoscut faptul că adulții, indiferent de vârstă, ar trebui să stea jos cât mai puțin, angajându-se în activități fizice regulate, pentru a crește starea de bine și a reduce riscul bolilor cronice. Totuși, un studiu din America sugerează că un anumit grad de sedentarism la adulții vârstnici nu dăunează, atâta timp ei efectuează un minim de efort fizic.
Rezultatele au fost publicate în revista Psychology and Aging.
Studiul a inclus 228 de adulți vârstnici cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani, examinând legătura dintre activitatea fizică și performanțele cognitive. Rezultatele au arătat că adulții care au efectuat activități fizice de intensitate moderată spre intensă aveau o capacitate și o viteză de gândire, precum și o memorie mult mai bune. Totuși, adulții care erau mai degrabă sedentari s-au descurcat mai bine la sarcini de vocabular și gândire.
Legătura dintre activitatea fizică crescută și sănătatea cardiovasculară și metabolică este bine cunoscută. Totuși, mai puțin înțeleasă este corelația dintre diversele intensități de activitate fizică și sănătatea cognitivă. Știm faptul că, pe măsură ce îmbătrânim și trecem de vârsta de 60 de ani, viteza de gândire, capacitatea de memorare și funcțiile executive scad în intensitate, ceea ce este un lucru perfect normal. Studiul a încercat în schimb să înțeleagă modalitatea prin care anumite comportamente și obiceiuri se asociază cu declin cognitiv la persoanele vârstnice.
Pentru studiu, cercetătorii au măsurat activitatea fizică zilnică cu ajutorul unor senzorii validați din punct de vedere științific. Ei au evaluat la participanți 16 sarcini cognitive, luând în considerare factorii socio-economici și de sănătate, precum tensiunea arterială, nivelul de venit, tulburările de mobilitate și statutul profesional. Participanții au purtat senzorul la nivelul șoldului pentru 7 zile, timp în care senzorul detecta timpul cât stăteau jos sau făceau activitate ușoară versus cât timp petreceau angajându-se în activitate fizică moderată spre intensă.
Abilități precum capacitatea de memorare, gândire sau viteză și rezolvarea problemelor tind să scadă pe parcursul vieții. Totuși, participanții la studiu care efectuau activitate fizică moderată spre intensă s-au descurcat mai bine la sarcinile care testau aceste abilități, ceea ce înseamnă că efortul fizic ar putea preveni efectele îmbătrânirii.
Totuși, majoritatea participanților la studiu nu petreceau mult timp făcând efort fizic. Rezultatele arată că majoritatea lor petreceau mai puțin de 2,7% din timp efectuând activități de intensitate moderată spre intensă. Adulții vârstnici care mai mult stăteau pe parcursul unei zile s-au descurcat mai bine la activități bazate pe cunoaștere, precum teste de vocabular sau înțelegerea unui text.
Ceea ce este interesant este faptul că cercetătorii nu au observat o legătură între activitatea ușoară, precum gătit, spălatul la mașină sau alte sarcini casnice și capacitatea de gândire. Deși înlocuirea sedentarismului cu activitate fizică ușoară este recomandată pentru o sănătate mai bună din punct de vedere metabolic, nu există corelații la nivel cognitiv.
Cercetătorii cred că persoanele sedentare sunt mai predispuse să se angajeze în activități educative, precum citit, jocuri, rezolvări de puzzle, care ar putea stimula capacitatea de gândire.
Studiul nu sugerează că ar trebui să ne transformăm în persoane sedentare, ci să adoptăm o combinație între sport și stimulare cognitivă. Atunci când vine vorba de sănătatea pe termen lung a creierului, echilibrul este cheia.
sursa: Science Daily
Rezultatele au fost publicate în revista Psychology and Aging.
Studiul a inclus 228 de adulți vârstnici cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani, examinând legătura dintre activitatea fizică și performanțele cognitive. Rezultatele au arătat că adulții care au efectuat activități fizice de intensitate moderată spre intensă aveau o capacitate și o viteză de gândire, precum și o memorie mult mai bune. Totuși, adulții care erau mai degrabă sedentari s-au descurcat mai bine la sarcini de vocabular și gândire.
Legătura dintre activitatea fizică crescută și sănătatea cardiovasculară și metabolică este bine cunoscută. Totuși, mai puțin înțeleasă este corelația dintre diversele intensități de activitate fizică și sănătatea cognitivă. Știm faptul că, pe măsură ce îmbătrânim și trecem de vârsta de 60 de ani, viteza de gândire, capacitatea de memorare și funcțiile executive scad în intensitate, ceea ce este un lucru perfect normal. Studiul a încercat în schimb să înțeleagă modalitatea prin care anumite comportamente și obiceiuri se asociază cu declin cognitiv la persoanele vârstnice.
Pentru studiu, cercetătorii au măsurat activitatea fizică zilnică cu ajutorul unor senzorii validați din punct de vedere științific. Ei au evaluat la participanți 16 sarcini cognitive, luând în considerare factorii socio-economici și de sănătate, precum tensiunea arterială, nivelul de venit, tulburările de mobilitate și statutul profesional. Participanții au purtat senzorul la nivelul șoldului pentru 7 zile, timp în care senzorul detecta timpul cât stăteau jos sau făceau activitate ușoară versus cât timp petreceau angajându-se în activitate fizică moderată spre intensă.
Abilități precum capacitatea de memorare, gândire sau viteză și rezolvarea problemelor tind să scadă pe parcursul vieții. Totuși, participanții la studiu care efectuau activitate fizică moderată spre intensă s-au descurcat mai bine la sarcinile care testau aceste abilități, ceea ce înseamnă că efortul fizic ar putea preveni efectele îmbătrânirii.
Totuși, majoritatea participanților la studiu nu petreceau mult timp făcând efort fizic. Rezultatele arată că majoritatea lor petreceau mai puțin de 2,7% din timp efectuând activități de intensitate moderată spre intensă. Adulții vârstnici care mai mult stăteau pe parcursul unei zile s-au descurcat mai bine la activități bazate pe cunoaștere, precum teste de vocabular sau înțelegerea unui text.
Ceea ce este interesant este faptul că cercetătorii nu au observat o legătură între activitatea ușoară, precum gătit, spălatul la mașină sau alte sarcini casnice și capacitatea de gândire. Deși înlocuirea sedentarismului cu activitate fizică ușoară este recomandată pentru o sănătate mai bună din punct de vedere metabolic, nu există corelații la nivel cognitiv.
Cercetătorii cred că persoanele sedentare sunt mai predispuse să se angajeze în activități educative, precum citit, jocuri, rezolvări de puzzle, care ar putea stimula capacitatea de gândire.
Studiul nu sugerează că ar trebui să ne transformăm în persoane sedentare, ci să adoptăm o combinație între sport și stimulare cognitivă. Atunci când vine vorba de sănătatea pe termen lung a creierului, echilibrul este cheia.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 20-10-2020 | creare: 20-10-2020 | Vizite: 595
Bibliografie
Is sitting always bad for your mind? A new study suggests maybe not: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/10/201016114924.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Modul de manifestare în timpul certurilor domestice poate prezice bolile viitoare
- Tratament nou împotriva dorinței de a consuma alcool la persoanele dependente
- Să facem orașele prietenoase cu sănătatea mintală pentru adolescenți și adulții tineri
- 10 activități simple care te ajută să arzi 150 de calorii
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Durere partea dreapta sub coasta
- Durere spate.. slujba 8 ore pe scaun
- Obezitate declansata pe fond psihic?
- Junghi in dreptul inimii de 3 ori pana acum..
- Trebuie sa slabesc 9 kg.. ce imi recomandati?
- Viata sedentara.. dietele de slabire
- Tensiunea arteriala si sedentarismul
- Cum sa slabesc?
- Oare sunt probleme grave ?