Sedentarismul este asociat cu hipertrofie cardiacă la adolescenți

Un studiu publicat în jurnalul Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports a concluzionat că sedentarismul poate crește semnificativ dimensiunea inimii la adolescenți, de trei ori mai mult decât activitatea fizică moderată-intensă. Studiul a analizat asociațiile dintre timpul petrecut în poziție sedentară, activitatea fizică ușoară și activitatea fizică moderată-până-la-intensă cu structura și funcția cardiacă.
Organizația Mondială a Sănătății a emis rapoarte și ghiduri care indică faptul că mai mult de 80% dintre adolescenți din întreaga lume nu au suficientă activitate fizică pe zi.

Inactivitatea fizică a fost asociată cu mai multe boli la adulți, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și cancerul. În ceea ce privește populația pediatrică, majoritatea studiilor privind comportamentul de mișcare s-au concentrat pe efectul comportamentului sedentar și al activității fizice asupra sănătății cardiometabolice, care include tensiunea arterială, rezistența la insulină, lipidele din sânge și indicele de masă corporală.

Nu sunt însă suficiente informații privind efectul sedentarismului și al activității fizice moderate-până-la-intense asupra structurii și funcției cardiace în rândul adolescenților din cauza rarității măsurătorilor de comportament de mișcare și a evaluării ecocardiografice în populația pediatrică.

O masă ventriculară stângă mai mare, care indică o inimă mărită sau hipertrofiată, și o funcție ventriculară stângă redusă, care indică o funcție cardiacă scăzută, pot duce în combinație sau independent la un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces cardiovascular prematur.

Studiul actual, care a folosit datele din studiul Copiii anilor '90 de la Universitatea din Bristol (cunoscut și sub numele de ALSPAC sau Studiul longitudinal al părinților și copiilor din Avon - un studiu ce a înrolat 14.000 de copii născuți în 1991-1992) a inclus 530 de adolescenți cu vârsta de 17 ani care au avut măsurători complete de masă grasă, masă musculară, glucoză, lipide, un marker de inflamație, insulină, statutul de fumător, statutul socio-economic, antecedente familiale de boli cardiovasculare, măsurători ecocardiografice ale funcției și structurii inimii, precum și măsurători ale mișcării și activității fizice cu ajutorul unui accelerometru.

Studiul a descoperit că adolescenții petreceau aproape 8 ore pe zi sedentari și aprox. 49 de minute pe zi în activitate fizică moderată până la intensă.
S-a observat că atât timpul sedentar, cât și activitatea fizică moderată până la intensă au fost asociate cu o masă ventriculară stângă mai mare. Cu toate acestea, creșterea masei cardiace (3,8 g/m2) asociată cu timpul sedentar a fost de trei ori mai mare decât creșterea masei cardiace (1,2 g/m2) asociată cu activitatea fizică moderată până la intensă.

Acest lucru a fost observat la adolescenți indiferent de starea lor de obezitate, adică atât la adolescenții care aveau greutate normală, cât și la cei care erau supraponderali sau obezi.

Dr. Andrew Agbaje, autorul studiului, a concluzionat:
„Această nouă dovadă extinde cunoștințele noastre cu privire la efectele adverse ale timpului petrecut într-o poziție sedentară asupra sănătății cardiovasculare. Se știe că la adulți, o creștere de 5 g/m2 a masei cardiace poate crește riscul de boli cardiovasculare și deces cu 7-20%. Participarea la activitate fizică moderată până la intensă poate duce, de asemenea, la o ușoară creștere a inimii, dar aceasta pare a fi un 'efect secundar negativ' acceptabil, luând în considerare mai multe beneficii pentru sănătate ale exercițiilor fizice moderate până la intense. Prin urmare, experții în sănătate publică, factorii de decizie în domeniul sănătății, administratorii și profesorii de liceu, pediatrii și îngrijitorii sunt încurajați să faciliteze participarea adolescenților la activitatea fizică pentru a asigura o inimă sănătoasă.”