Scăderea comportamentelor de risc și creșterea depresiei la adolescenți: O analiză a tendințelor 1999-2021

Un studiu publicat în Pediatrics, ediția din aprilie 2025, analizează evoluția comportamentelor de risc și a sănătății mentale la adolescenții americani pe o perioadă de peste două decenii, între 1999 și 2021. Cercetarea, realizată pe baza datelor din Youth Risk Behavior Surveys colectate la fiecare doi ani de Centers for Disease Control and Prevention (CDC), arată o scădere semnificativă a comportamentelor de risc, precum consumul de substanțe și violența, dar și o creștere a simptomelor depresive la un segment mic, dar în creștere, al populației adolescente.

Evoluția comportamentelor de risc și a sănătății mentale la adolescenți

Analiza a inclus 178.658 de elevi din clasele IX-XII, iar rezultatele indică o tendință clară de reducere a comportamentelor de risc, cum ar fi:

• Consumul de substanțe (alcool, marijuana)
• Activități sexuale nesigure (număr mare de parteneri, lipsa contracepției eficiente)
• Violența (purtarea de arme, implicarea în lupte)

Această tendință sugerează că un număr tot mai mare de adolescenți au renunțat la aceste comportamente, ceea ce reflectă eficiența unor posibile intervenții educaționale și a unor politici de sănătate publică.

Pe de altă parte, studiul arată că, deși majoritatea adolescenților au evitat atât comportamentele de risc, cât și problemele de sănătate mentală, un grup mai mic, dar în creștere (aproximativ 9% dintre adolescenți), a raportat simptome tot mai accentuate de depresie și ideație suicidară. Acest grup necesită o atenție sporită din partea factorilor de decizie și a specialiștilor în sănătate mintală, având în vedere impactul pe termen lung al acestor probleme.

Cinci profiluri distincte de adolescenți

Studiul a identificat cinci grupuri principale de adolescenți în funcție de comportamentele de risc și de sănătatea mentală:

• Low Everything (48% dintre adolescenți) – grupul dominant, care nu prezintă comportamente de risc și nici probleme de sănătate mentală. Ponderea acestui grup a crescut semnificativ în perioada 1999-2021.
• High Internalizing (9%) – adolescenți cu simptome accentuate de depresie și anxietate, dar fără comportamente de risc. Acest grup a fost singurul care a crescut numeric de-a lungul anilor.
• High Sex (20%) – adolescenți cu un comportament sexual de risc, dar fără alte probleme semnificative de sănătate.
• High Everything (13%) – adolescenți implicați în multiple comportamente de risc (consum de substanțe, sex neprotejat, violență).
• High Substance Use (10%) – adolescenți care consumă substanțe, dar nu prezintă neapărat alte comportamente de risc.

În perioada 2019-2021, în timpul pandemiei COVID-19, toate categoriile care implicau comportamente de risc au scăzut semnificativ, în timp ce grupul cu simptome depresive a continuat să crească.

Diferențe demografice și factori de risc

Rezultatele sugerează că vârsta, genul și etnia influențează distribuția acestor grupuri:

• Adolescenții mai tineri sunt mai des regăsiți în categoriile „Low Everything” și „High Internalizing”.
• Cei mai în vârstă sunt mai frecvent asociați cu grupurile „High Sex” și „High Everything”.
• Fetele sunt mai predispuse la simptome depresive și la comportamente sexuale de risc.
• Băieții sunt mai des regăsiți în categoriile „High Everything” și „High Substance Use”.
• Tinerii albi sunt suprareprezentați în grupul celor cu consum ridicat de substanțe.
• Adolescenții din grupuri etnice minoritare sunt mai frecvent regăsiți în celelalte categorii.

Concluzii și implicații pentru sănătatea publică

Autorii studiului subliniază importanța unei abordări personalizate în intervențiile de sănătate publică, având în vedere că adolescenții care evită comportamentele de risc nu sunt neapărat protejați de probleme de sănătate mintală.

Deși tendința generală este una pozitivă, cu o scădere a comportamentelor de risc, creșterea îngrijorătoare a depresiei și ideației suicidare necesită măsuri urgente, inclusiv:

• Programe de prevenție și sprijin psihologic pentru adolescenții vulnerabili.
• Politici publice axate pe factorii sociali și economici care contribuie la sănătatea mintală a tinerilor.
• Acces mai facil la servicii de consiliere și intervenție timpurie.

Cercetătorii concluzionează că este crucial ca politicile de sănătate publică să se adapteze pentru a aborda nu doar comportamentele de risc, ci și provocările psihologice tot mai frecvente în rândul adolescenților.