Sarcină prelungită? Schimbările climatice pot întârzia nașterile

Sarcina prelungită este o problemă obstetricală care afectează între 4 și 14% dintre sarcinile unice și este asociată cu riscuri materne și fetale crescute, inclusiv mortalitate perinatală, complicații la naștere și stres emoțional matern. Deși sunt cunoscuți factori de risc precum vârsta maternă avansată, obezitatea sau predispoziția genetică, mecanismele exacte care determină această prelungire a sarcinii sunt încă insuficient studiate.
În ultimele decenii, schimbările climatice au devenit un factor recunoscut în sănătatea reproductivă. Expunerea la poluare atmosferică și temperaturi extreme a fost asociată cu naștere prematură, greutate mică la naștere și complicații materne. Cu toate acestea, puține studii au analizat relația dintre factorii de mediu și sarcina prelungită, ceea ce face ca această cercetare să fie una dintre primele care explorează acest subiect.

Un studiu desfășurat în Australia de Vest între 2000 și 2015 a investigat influența expunerilor materne la poluarea aerului și stresul termic asupra riscului de sarcină prelungită (≥41 săptămâni de gestație). Cercetarea a analizat aproape 400.000 de nașteri și a evidențiat o asociere semnificativă între poluarea cu particule fine PM2.5, stresul biotermic și prelungirea sarcinii, cu variații în funcție de vârstă maternă, paritate și factori socio-demografici.

Studiul de la Universitatea Curtin a analizat 393.384 de nașteri unice cu o vârstă gestațională de cel puțin 37 de săptămâni, folosind date din sistemul de notificare a nașterilor din Australia de Vest. Factorii de mediu investigați au fost:

• Poluarea cu particule fine (PM2.5), măsurată la o rezoluție spațială fină.
• Indicele universal al climei termice, care integrează temperatura aerului, umiditatea, viteza vântului și radiația solară.

Expunerile au fost analizate începând cu trei luni înainte de concepție și pe toată durata sarcinii, iar metoda statistică utilizată a fost modelarea liniară și neliniară a lag-urilor distribuite (DLNM), care permite evaluarea impactului cumulativ și al momentului expunerii asupra sarcinii prelungite.

Rezultate

• 12% dintre sarcinile analizate s-au prelungit peste 41 de săptămâni.
• Femeile cu vârsta ≥35 de ani, cele aflate la prima naștere și cele cu sarcini complicate au avut un risc mai mare de sarcină prelungită.
• Expunerea la niveluri ridicate de PM2.5 a fost asociată cu o creștere a riscului de sarcină prelungită, în special după luna a cincea de sarcină.
• Expunerea la temperaturi extreme (atât foarte scăzute, cât și foarte ridicate) a fost, de asemenea, corelată cu o creștere a riscului de sarcină prelungită, efectul fiind mai pronunțat în cazul temperaturilor ridicate.
• Riscul cumulativ de sarcină prelungită a fost mai mare pentru femeile expuse simultan la poluare ridicată și stres termic intens.
• Impactul a fost mai accentuat în zonele urbane și în rândul femeilor nulipare și celor cu sarcini complicate.

Concluzii și implicații

Acesta este primul studiu epidemiologic care demonstrează o legătură între poluarea aerului, stresul termic și sarcina prelungită. Rezultatele sugerează că, așa cum expunerile climatice pot reduce durata sarcinii și favoriza nașterea prematură, ele pot și prelungi gestația, cu posibile consecințe negative pentru mamă și făt.

Având în vedere schimbările climatice în curs și creșterea poluării atmosferice, studiul subliniază necesitatea unor măsuri de sănătate publică pentru protejarea gravidelor, inclusiv monitorizarea calității aerului și adaptarea strategiilor clinice pentru a preveni complicațiile asociate sarcinii prelungite.