Rolul surprinzător al microbiotei intestinale în astm

Astmul, o boală pulmonară frecventă, se manifestă prin obstrucția căilor respiratorii și inflamație cronică. Peste 200 de milioane de persoane sunt afectate la nivel global, iar astmul contribuie substanțial la povara economică a sănătății.
Patogeneza astmului este multifactorială, implicând inflamația cronică a căilor respiratorii care cauzează hiper-reactivitate în bronhiole. Factorii de risc includ predispoziția genetică, factorii de mediu, dieta și infecțiile virale în copilărie. Există dovezi crescânde că microbiomul intestinal joacă un rol vital în sănătate și boală, influențând răspunsurile imune, apărarea împotriva patogenilor, absorbția nutrienților și producția de vitamine. Disbioza microbiomului intestinal în copilăria timpurie poate afecta maturizarea sistemului imunitar, fiind important de înțeles rolul specific al microbilor intestinali în patogeneza astmului.

Studiul din Scientific Reports a examinat rolul anumitor microbi intestinali în secreția de citokine de către celulele mononucleare periferice din sânge (PBMC), macrofagele derivate din monocite (MDM) și linia celulară de adenocarcinom colorectal uman HT-29, și contribuția lor la patogeneza astmului.

Cercetătorii au examinat influența lizatelor de Ruminococcus albus, Parabacteroides distasonis, Clostridium perfringens și Bacteroides vulgatus asupra secreției unor citokine selectate de PBMC, celule HT-29 și MDM.

Au fost efectuate analize ELISA pentru a examina secreția de citokine după ce celulele HT-29, MDM și PBMC au fost stimulate și incubate cu lizate de la R. albus, P. distasonis, C. perfringens și B. vulgatus.

Studiile anterioare au arătat că probele fecale de la nou-născuți cu risc crescut de Astm aveau mai puține tulpini de Faecalibacterium, Lachnospira, Rothia și Veillonella. De asemenea, s-a constatat că nou-născuții cu o abundență crescută de Bacteroides și Streptococcus și o abundență scăzută de Ruminococcus gnavus și Bifidobacterium în probele fecale erau la un risc mai mare de astm și atopie.

Rezultatele studiului au indicat că lizatele de la anumite bacterii intestinale pot modifica secreția mediatorilor inflamatori cum ar fi IL-10, IL-6, IL-1β și TNF-α.

Lizatele de la C. perfringens și B. vulgatus au redus semnificativ secreția de IL-1β de către MDM la doze de 400 micrograme. De asemenea, secreția de IL-6 de către MDM și PBMC a fost semnificativ mai mare după administrarea lizatelor de la P. distasonis și C. perfringens.

Lizatele de la P. distasonis, C. perfringens și B. vulgatus la 100 micrograme au crescut secreția de IL-10 de către PBMC, în timp ce lizatele de la P. distasonis, C. perfringens, B. vulgatus și R. albus au avut un efect similar asupra secreției de IL-10 de către MDM.

În plus, lizatele de la B. vulgatus și P. distasonis au crescut secreția de TNF-α de către MDM și celule HT-29.

În concluzie, studiul a raportat că lizatele de la R. albus, P. distasonis, C. perfringens și B. vulgatus pot crește secreția de citokine precum IL-10, IL-6 și TNF-α de către PBMCs, celule HT-29 și MDMs. Modificarea secreției de citokine pro-inflamatorii prin acțiunea acestor lizate bacteriene ar putea contribui la patogeneza astmului.

sursa: News Medical
foto: Rybalchenko Nadezhda/Shutterstock.com