Retratamentul endodontic

Atunci când pulpa dentară (cea care asigură circulația sanguină la nivelul dintelui, dar și inervația acestuia) este infectată ca urmare a unei carii dentare sau a unui traumatism, medicul dentist va realiza pulpectomia dintelui (va extirpa pulpa dintelui) și va obtura canalul/canalele radiculare ale dintelui respectiv. (1)

Uneori pulpa dentară poate suferi fără ca pacientul să resimtă o durere, acesta observând la un moment dat faptul că dintele are o culoare diferită de a celorlalți. În acest caz pulpa dentară nu mai este viabilă, infecția de la acest nivel extinzându-se până la osul din jurul vârfului rădăcinii/rădăcinilor. În acest caz este nevoie de un tratament endodontic pentru a preveni abcesele dentare. (1)

Dacă este îngrijit cu atenție, un dinte cu tratament endodontic își poate continua viața pe arcada dentară fără nicio problemă. Cu toate acestea, există situații când un dinte tratat endodontic nu se vindecă și devine dureros la câteva luni sau chiar ani după efectuarea tratamentului. În aceste situații se indică retratamentul endodontic, o a doua intervenție la nivelul dintelui putând avea succes și permițând menținerea dintelui în cavitatea bucală. (2)

Când este indicat un retratament endodontic?

Există mai multe motive pentru care un dinte tratat endodontic nu s-a vindecat și necesită astfel retratament. Printre acestea enumerăm:

• canale radiculare curbe sau obliterate, pentru care tratamentul endodontic inițial nu a fost eficient;
• canale radiculare cu o anatomie complicată, care nu a fost depistată în urma primului tratament endodontic;
• amânarea plasării unei restaurări dentare definitive după tratamentul endodontic inițial, fapt ce a permis bacteriilor să „repopuleze” canalul radicular;
• restaurarea dintelui nu a prevenit contaminarea cu salivă la nivelul canalului radicular;
• carii dentare apărute după tratamentul endodontic inițial;
• fractura restaurării dentare după tratamentul endodontic inițial;
• fractura dintelui restaurat după tratamentul endodontic inițial. (2)

Așadar, retratamentul endodontic în cazul unui dinte este indicat atunci când se constată faptul că există încă o infecție la nivelul dintelui, infecție care nu s-a putut elimina complet în urma primului tratament endodontic sau care a apărut pe parcurs, prin invadarea canalului radicular obturat (plombat) de bacterii.

Atunci când pacientul optează pentru retratamentul endodontic este bine să știe că acesta îi va permite menținerea pe arcadă a dintelui respectiv și că actualele metode terapeutice din endodontiție oferă avantaje în ceea ce privește succesul reintervenției.

Etapele realizării unui retratament endodontic

Odată ce pacientul optează pentru un retratament endodontic, medicul dentist va redeschide dintele respectiv (își va crea un nou acces la canalul/canalele radiculare), îndepărtând astfel materialele dentare aplicate în urma tratamentului inițial. (4)
  
După ce s-a creat accesul la nivelul canalului radicular, medicul va dezobtura canalul radicular, adică va îndepărta materialele dentare existente și la nivelul canalului radicular, va curăța pereții canalului și va examina cu atenție dintele. Este bine de știut faptul că etapa de curățare a canalului sau a canalelor radiculare se poate extinde pe mai multe ședințe. Odată ce s-au curățat complet, medicul va reobtura canalele radiculare. După această etapă este necesară o nouă etapă de reconstuire a dintelui, pentru a preveni viitoare probleme la acest nivel. (4)

Ce alte alternative terapeutice mai există?

Pe lângă retratamentul endodontic, mai există terapia chirurgicală - rezecția apicală (retratament endodontic chirurgical) sau chiar extracția dintelui. (3)

Rezecția apicală poate fi o alternativă de tratament și uneori poate fi chiar indicată de medicul dentist atunci când consideră că retratamentul endodontic nu va fi eficient. Fiind o intervenție chirurgicală, această metodă presupune crearea unui acces la nivelul vârfului rădăcinii printr-o incizie la nivelul gingiei. La final, dintele va fi menținut pe arcada dentară. (2)

În cazul extracției dentare, spațiul rămas liber pe arcada dentară (spațiul edentat) este indicat să fie reconstituit protetic printr-o lucrare protetică sau printr-un implant. Aceste metode sunt mai complicate și presupun fie intervenții chirurgicale, fie șlefuirea dinților vecini spațiului edentat. De asemenea, costurile sunt mult mai ridicate decât în cazul retratamentului endodontic sau chiar a intervenției chirurgicale (rezecției apicale). (2)

Recomandări

Indiferent de eficiența metodelor actuale de reconstituire protetică, pacientul trebuie să știe că cea mai bună variantă este păstrarea dintelui pe arcada dentară – desigur, atunci când condițiile anatomice și funcționale permit acest lucru. De aceea, se recomandă ca pacientul să întrebe medicul dentist despre posibilitățile de tratament, avantajele și dezavantajele fiecărei metode, pentru a putea lua o decizie informată.