Răspunsul la stres al mamelor poate influența biologia generațiilor viitoare

Biologii de la Universitatea din Iowa au descoperit că mamele viermilor rotunzi supuși stresului termic au trecut, în anumite condiții și prin modificări ale genelor lor, moștenirea expunerii la stres nu numai pentru descendenții lor, ci chiar și pentru copiii descendenților lor.
Cercetătorii, conduși de Veena Prahlad, profesor asociat în Departamentul de Biologie, au analizat modul în care reacționează un vierme rotund de sex feminin atunci când simte un pericol, cum ar fi o modificare a temperaturii, care poate fi dăunătoare sau chiar fatală. Într-un studiu anterior, biologii au descoperit că viermele-mamă eliberează serotonină atunci când simte pericolul, pentru a-și avertiza ouăle fecundate cu privire la pericol. În studiul actual, biologii au dorit să afle cum a fost stocată memoria expunerii la stres în celule.

Exemple de astfel de cascade genetice abundă, chiar și la oameni. Studiile au arătat că femeile însărcinate afectate de foamete în Țările de Jos din 1944 până în 1945, au născut copii care au fost influențați de acel episod ca adulți, cu rate mai mari pentru obezitate, diabet și schizofrenie decât cele normale, ale unor persoane născute de persoane ce nu au fost afectate de foamete.

Echipele de cercetători s-au îndreptat către viermele rotund, o creatură studiată în mod regulat de oamenii de știință, pentru a găsi indicii cu privire la modul în care genele sunt afectate de condițiile de mediu. Cercetătorii au expus viermi rotunzi mame la factori de stres și au constatat că memoria stresului a fost înrădăcinată în ouăle mamei prin acțiunile unei proteine ​​numite factorul de transcripție a șocului termic sau HSF1. Proteina HSF1 este prezentă în toate plantele și animalele și este activată de modificările de temperatură, salinitate și alți factori de stres.

Echipa a descoperit că HSF1 recrutează o altă proteină, numită histonă 3 lizină 9 (H3K9) metiltransferază, care acționează în mod normal în timpul embriogenezei pentru a șterge memoria activității anterioare a genelor. „Am constatat că HSF1 colaborează cu mecanismele care acționează în mod normal pentru a reseta memoria expresiei genelor în timpul embriogenezei pentru a stabili, în schimb, o memorie de stres”, spune Prahlad.

sursa: Science Daily