Alimentația dezechilibrată în sarcină și riscul de ADHD la copil

Dieta joacă un rol central în perioada sarcinii pentru a asigura creșterea și dezvoltarea optime produsului de concepție. În nenumărate rânduri, alimentația dezechilibrată a fost considerată responsabilă de apariția anumitor patologii la copii, dar și la viitorul adult.

Un studiu publicat în Journal of Child Psychology and Psychiatry este primul care sugerează o asociere între dieta nesănătoasă și modificările epigenetice asociate cu tulburările de comportament și simptomele specifice ale ADHD (tulburare hiperkinetică cu defict de atenție).


Instalarea precoce a problemelor de conduită (conduită agresivă și conduită non-agresivă: mințitul, furtul, tendința de a fenta majoriatatea regulilor sociale) și deficitul de atenție/ tulburării hiperkinetice reprezintă principalele cauze care determină recomandarea și consultul psihiatric în rândul copiilor în Marea Britanie. Aceste două tulburări tind să apară succesiv la aceeași persoană (peste 40% dintre copiii diagnosticați cu probleme de comportament prezintă și ADHD) și pot fi relaționate cu experiențe prenatale similare cum ar fi nutriția deficitară a mamei sau stresul matern.

La studiu au participat 83 de copii care au prezentat instalarea precoce a tulburărilor de conduită, în comparație cu alți 81 de copii cu probleme nesemnificative de acest fel. Cercetătorii au investigat modul prin care starea de nutriție a mamei influențează modificările epigenetice ale genei IGF2, implicată în dezvoltarea fetală, cu precădere a ariilor cerebrale asociate cu ADHD, de la nivelul cerebelului și a hipocampului.

Potrivit rezultatelor studiului, alimentația dezechilibrată în perioada gestațională, caracterizată printr-un consum crescut de alimente procesate bogate în zaharuri și grăsimi, a fost puternic asociată cu un grad crescut de metilare a genei IGF2 în rândul copiilor participanți la studiu cu tulburări de conduită.

În cazul copiilor care au prezentat instalarea precoce a problemelor de conduită s-a identificat o posibilă relație între metilarea IGF2 și debutul simptomelor ale ADHD între 7 și 13 ani.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a analiza în detaliu relația dintre modificările epigenetice evocate și aportul specific de nutrienți, cum sunt de exemplu acizii grași Omega-3 din pește și fructe oleaginoase, cu rol major în dezvoltarea sistemului nervos atât în perioada intrauterină, dar și după naștere.

Concluziile cercetării aduc însă în atenția cadrelor medicale și a viitoarelor mame importanța unei alimentații sănătoase în perioada sarcinii și educarea în acest sens, pentru sănătatea copilului.


Sursa: Medical Xpress