Potrivit unui studiu, grelina influențează memoria
Potrivit unui studiu din California, grelina (hormonul foamei) influențează memoria și frecvența la care se alimentează animalele. Rezultatele arată că șoriceii cărora le lipsește grelina uită când au mâncat și tind să se alimenteze mai des, acumulând kilograme în plus.
Rezultatele au fost publicate în revista Current Biology.
Atât animalele, cât și oamenii, dețin grelină la nivelul stomacului. Rolul grelinei este de avertiza în legătură cu senzația de foame, ajutând la reglarea metabolismului, Totuși, până acum, cercetătorii nu erau siguri cum funcționează mecanismele întregului proces.
În studiul efectuat pe cobai, cercetătorii au întrerupt legătura dintre grelina și nervul vag, evaluând efectele asupra alimentației și comportamentelor cognitive. Nervul vag transmite semnale de la nivelul sistemului digestiv până la creier. Potrivit rezultatelor, cobaii nu au început să consume cantități mai mari de alimente, ci au început să mănânce mai frecvent. Astfel, ei au crescut frecvența meselor, compensând pentru acest lucru prin reducerea dimensiunii porțiilor. Blocarea legăturii dintre grelină și nervul vag nu a afectat doar procesul de reglare al glicemiei, ci și a determinat creșterea în greutate a șoriceilor.
Conform cercetătorilor, frecvența crescută a meselor este legată de tulburările de memorie. Este bine cunoscut faptul că memoria meselor anterioare influențează intervalul de timp până la următoarea masă. Experimentul făcut de oamenii de știință a determinat șoriceii să mănânce mai repede.
Deși cobaii își aminteau de unde au luat mâncarea, ei păreau să fi uitat că au mâncat. De asemenea, stomacul lor se golea mult mai încet.
Tipul de memorie afectat la acești cobai este memoria episodică, cea care ne ajută să ne amintim de prima zi de școală sau ce am consumat la micul dejun.
Cercetătorii încearcă să învețe mai multe despre legătura dintre grelină și nervul vag, deoarece ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente împotriva obezității, diabetului și a altor boli de metabolism, precum și împotriva epilepsiei și bolii Alzheimer.
sursa: Science Daily
Rezultatele au fost publicate în revista Current Biology.
Atât animalele, cât și oamenii, dețin grelină la nivelul stomacului. Rolul grelinei este de avertiza în legătură cu senzația de foame, ajutând la reglarea metabolismului, Totuși, până acum, cercetătorii nu erau siguri cum funcționează mecanismele întregului proces.
În studiul efectuat pe cobai, cercetătorii au întrerupt legătura dintre grelina și nervul vag, evaluând efectele asupra alimentației și comportamentelor cognitive. Nervul vag transmite semnale de la nivelul sistemului digestiv până la creier. Potrivit rezultatelor, cobaii nu au început să consume cantități mai mari de alimente, ci au început să mănânce mai frecvent. Astfel, ei au crescut frecvența meselor, compensând pentru acest lucru prin reducerea dimensiunii porțiilor. Blocarea legăturii dintre grelină și nervul vag nu a afectat doar procesul de reglare al glicemiei, ci și a determinat creșterea în greutate a șoriceilor.
Conform cercetătorilor, frecvența crescută a meselor este legată de tulburările de memorie. Este bine cunoscut faptul că memoria meselor anterioare influențează intervalul de timp până la următoarea masă. Experimentul făcut de oamenii de știință a determinat șoriceii să mănânce mai repede.
Deși cobaii își aminteau de unde au luat mâncarea, ei păreau să fi uitat că au mâncat. De asemenea, stomacul lor se golea mult mai încet.
Tipul de memorie afectat la acești cobai este memoria episodică, cea care ne ajută să ne amintim de prima zi de școală sau ce am consumat la micul dejun.
Cercetătorii încearcă să învețe mai multe despre legătura dintre grelină și nervul vag, deoarece ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente împotriva obezității, diabetului și a altor boli de metabolism, precum și împotriva epilepsiei și bolii Alzheimer.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 19-10-2020 | creare: 19-10-2020 | Vizite: 622
Bibliografie
Study underscores the gut-brain connection, shows hunger hormone impacts memory: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/10/201013101621.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Menținerea unei tensiuni arteriale scăzute poate fi benefică pentru sănătatea creierului și prevenirea bolilor neurodegenerative
- Performanța cognitivă la vârsta mijlocie depinde de nivelul de activitate zilnică
- Riscul de demență este mai mare la pacienții spitalizați cu pneumonie COVID-19, comparativ cu cei cu pneumonie non-COVID
- O nouă metodă de evaluare globală a activității cerebrale pentru afecțiuni cognitive
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Oboseala, dureri, pierderi de memorie
- Nu retin nimic
- "Absente", tulburari de memorie, blackout-uri. Oare am epilepsie?
- Tanakan sau nootropil
- Medicamente pentru persoanele de peste 60 de ani, pentru memorie
- Probleme memorie
- Pierdere de memorie
- Pierderi de memorie, lapsus
- Probleme cu memoria sau depresie?
- Dificultati de memorie recenta