Pierderea în greutate cu ajutorul semaglutidei depinde de severitatea diabetului

Semaglutida este recunoscută pentru beneficiile sale în reducerea greutății la pacienții fără diabet, însă eficacitatea sa este diminuată în cazul celor cu diabet, în special când este vorba de forme mai severe ale bolii, gestionate cu multiple medicații sau insulina. Studiul publicat în eClinicalMedicine investighează relația dintre severitatea diabetului zaharat de tip 2 și eficacitatea semaglutidei în inducerea pierderii în greutate, utilizând scorul de intervenție metabolică personalizată (IMP).
Cercetarea a evaluat pierderea în greutate la 297 de pacienți cu diabet tip 2, cu IMC de cel puțin 27 kg/m², tratați cu semaglutidă și care anterior suferiseră o intervenție bariatrică. Scorul IMP a fost calculat pentru fiecare pacient, oferind o imagine a severității diabetului bazată pe controlul glicemic, utilizarea insulinei, numărul de medicamente pentru diabet și durata bolii.

Rezultatele la 12 luni au indicat că eficacitatea semaglutidei în pierderea în greutate scade odată cu creșterea severității diabetului conform scorului IMP. Pacienții cu scoruri IMP mai mici (indicând o severitate scăzută) au experimentat pierderi semnificative în greutate comparativ cu cei cu forme severe, unde pierderea a fost modestă. De exemplu, cei cu cel mai mic scor IMP au pierdut în medie 8,8% din greutatea corporală, în timp ce cei cu cel mai înalt scor au pierdut doar 5%.

Analiza a arătat că factori precum utilizarea insulinei, nivelurile ridicate de HbA1c, utilizarea multiplelor medicamente pentru diabet și o durată mai lungă a bolii sunt asociați cu răspunsuri suboptimale la tratamentul cu semaglutidă în ceea ce privește scăderea în greutate. Acest lucru sugerează că semaglutida ar putea fi mai puțin eficientă pentru pacienții cu forme avansate de diabet, ceea ce ar putea impune reconsiderarea strategiilor de tratament pentru acești pacienți.

Studiul subliniază necesitatea unor abordări mai personalizate în tratamentul obezității și diabetului, sugerând că scorul IMP ar putea servi ca un instrument util pentru a anticipa răspunsul la tratamentul cu semaglutidă și a ajusta planurile terapeutice. De asemenea, cercetarea atrage atenția asupra potențialelor beneficii cardiovasculare și asupra managementului comorbidităților asociate cu semaglutida, care rămân relevante chiar și în cazurile de pierdere în greutate mai redusă.

Concluziile indică o direcție clară pentru cercetările viitoare, necesitând studii mecanistice mai detaliate și aplicarea modelului IMP în studii clinice pentru a valida capacitatea sa predictivă și pentru a îmbunătăți managementul diabetului și al obezității. Aceste descoperiri subliniază importanța continuării evaluării semaglutidei și a altor agonisti ai receptorilor GLP-1 în diverse subpopulații de pacienți, pentru a optimiza strategiile de tratament și a maximiza beneficiile terapeutice.

sursa: News Medical