Pentru prima dată într-un deceniu, prevalența obezității și IMC scad în SUA
©
Autor: Airinei Camelia
Un articol recent publicat în JAMA Health Forum a investigat evoluțiile la nivelul indicelui de masă corporală (IMC) și prevalenței obezității în Statele Unite într-un interval de zece ani (2013–2023). Acest demers este deosebit de important, având în vedere creșterea constantă a prevalenței obezității, susținută de tendințele observate de-a lungul ultimelor decenii și chiar în perioada pandemiei de COVID-19. În plus, contextul post-pandemic, alături de disponibilitatea crescândă a medicamentelor moderne pentru controlul ponderal, precum agoniștii receptorului pentru glucagon-like peptide-1 (GLP-1RA), adaugă un nou nivel de complexitate asupra proiecțiilor viitoare legate de prevalența obezității.
Studiul a analizat date anonimizate provenind din surse medicale și de asigurări de sănătate, integrate cu dosare medicale electronice. Au fost incluse anual date despre adulți din întreaga țară, pe o perioadă extinsă de zece ani, pentru a surprinde tendințele longitudinale. În fiecare an, s-au înregistrat cele mai mari valori ale IMC pentru adulții negravizi, corelându-se aceste măsurători cu factori demografici (vârstă, sex, zonă geografică, rasă/etnie). Definiția obezității a rămas cea standard (IMC ≥30).
Pentru a rafina concluziile, datele au fost ponderate conform structurii demografice a recensământului Statelor Unite din 2020, iar rezultatele au fost comparate cu datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și cu proiecții anterioare. Astfel, cercetătorii au putut examina acuratețea și validitatea propriilor rezultate în raport cu surse internaționale și modele de predicție preexistente.
Analiza subgrupurilor demografice a relevat că reducerea obezității în 2023 a fost mai pronunțată la anumite categorii:
Aceste observații sunt consolidate de analize de sensibilitate, în care datele neponderate arată același trend descendent al prevalenței obezității, sugerând că rezultatele sunt robuste.
Nu se poate afirma însă o relație de cauzalitate directă între disponibilitatea acestor medicamente și scăderea prevalenței obezității, deoarece ratele mari de distribuție nu semnifică neapărat utilizare pe scară largă sau aderență terapeutică ridicată. Mai mult, regiunea Sud a suferit disproportionat în privința mortalității asociate obezității în timpul pandemiei, ceea ce ar fi putut modifica structura de vârstă, stare de sănătate și comportamente alimentare ale supraviețuitorilor.
Alți factori posibili includ schimbările în comportamentele alimentare și de activitate fizică post-pandemie, fenomene demografice, precum și intervenții asupra stilului de viață. Totodată, IMC rămâne un indicator limitat al adiposității, iar în viitor ar fi utile analize bazate pe metrici mai precise ale compoziției corporale, pentru a înțelege mai bine ce anume se schimbă în profilul ponderal al populației.
Rămâne totuși neclar cât de durabilă sau extinsă este această schimbare. Sunt necesare analize suplimentare care să includă și alte surse de date, indicatori mai preciși ai compoziției corporale și studii asupra subgrupurilor de populație. Totodată, trebuie cercetat rolul exact al terapiilor medicamentoase, al modificărilor stilului de viață și al factorilor socio-economici. În ciuda incertitudinilor, faptul că obezitatea, un parametru stabil aflat pe un trend crescător de multă vreme, prezintă primele semne de scădere, reprezintă un semnal promițător și o oportunitate pentru politici publice mai nuanțate și intervenții țintite.
sursa: News Medical
Studiul a analizat date anonimizate provenind din surse medicale și de asigurări de sănătate, integrate cu dosare medicale electronice. Au fost incluse anual date despre adulți din întreaga țară, pe o perioadă extinsă de zece ani, pentru a surprinde tendințele longitudinale. În fiecare an, s-au înregistrat cele mai mari valori ale IMC pentru adulții negravizi, corelându-se aceste măsurători cu factori demografici (vârstă, sex, zonă geografică, rasă/etnie). Definiția obezității a rămas cea standard (IMC ≥30).
Pentru a rafina concluziile, datele au fost ponderate conform structurii demografice a recensământului Statelor Unite din 2020, iar rezultatele au fost comparate cu datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și cu proiecții anterioare. Astfel, cercetătorii au putut examina acuratețea și validitatea propriilor rezultate în raport cu surse internaționale și modele de predicție preexistente.
Principalele constatări
Analiza a inclus peste 16,7 milioane de indivizi adulți și aproape 48 de milioane de determinări anuale ale IMC. Pe parcursul intervalului 2013–2021, IMC mediu al populației a crescut constant, de la 29,65 până la 30,23, confirmând tendința istorică de creștere a obezității. Această creștere s-a oprit în 2022, când IMC mediu a atins valoarea de 30,24, iar în 2023 s-a constatat pentru prima dată o ușoară scădere la 30,21. Un tipar similar a fost observat și pentru procentul persoanelor cu obezitate, care a urmat linia tendințelor raportate de OMS până în 2021, după care a început să dea semne de declin.Analiza subgrupurilor demografice a relevat că reducerea obezității în 2023 a fost mai pronunțată la anumite categorii:
- Aersoanele din regiunea Sud a Statelor Unite
- Adulții cu vârsta între 66 și 75 de ani
- Femeile
Aceste observații sunt consolidate de analize de sensibilitate, în care datele neponderate arată același trend descendent al prevalenței obezității, sugerând că rezultatele sunt robuste.
Factori potențial implicați
Printre factorii care ar putea contribui la această schimbare de direcție se numără disponibilitatea și utilizarea crescută a medicației de tip GLP-1RA, cu rol în controlul glicemiei și al apetitului. În rândul celor cu asigurări, utilizarea medicamentelor GLP-1RA a variat regional, Sudul având cea mai mare rată de distribuire (aproximativ 6%), în timp ce Vestul s-a situat la aproximativ 3,4%. Sudul a înregistrat astfel atât o scădere a obezității, cât și cea mai mare accesibilitate la aceste terapii.Nu se poate afirma însă o relație de cauzalitate directă între disponibilitatea acestor medicamente și scăderea prevalenței obezității, deoarece ratele mari de distribuție nu semnifică neapărat utilizare pe scară largă sau aderență terapeutică ridicată. Mai mult, regiunea Sud a suferit disproportionat în privința mortalității asociate obezității în timpul pandemiei, ceea ce ar fi putut modifica structura de vârstă, stare de sănătate și comportamente alimentare ale supraviețuitorilor.
Alți factori posibili includ schimbările în comportamentele alimentare și de activitate fizică post-pandemie, fenomene demografice, precum și intervenții asupra stilului de viață. Totodată, IMC rămâne un indicator limitat al adiposității, iar în viitor ar fi utile analize bazate pe metrici mai precise ale compoziției corporale, pentru a înțelege mai bine ce anume se schimbă în profilul ponderal al populației.
Limitări și precauții
Autorii subliniază că studiul prezintă limitări inerente:- Persoanele care vin la controale medicale periodice pot fi diferite de populația generală, ceea ce poate influența distribuția IMC.
- Mortalitatea și migrația ar putea modifica structura populației, influențând astfel tendințele.
- Deși datele au fost corelate cu cele ale OMS și au reflectat relativ bine trendurile anterioare, este necesară confirmarea prin studii viitoare care să evalueze mai detaliat parametri de compoziție corporală.
Concluzii și implicații
Scăderea prevalenței obezității și ușoara diminuare a IMC observate în 2023 marchează o potențială inversare a trendului ascendent din ultimele decenii. Această schimbare, mai ales în regiunea Sud, unde utilizarea GLP-1RA este mai însemnată, sugerează că noile abordări terapeutice, alături de alți factori post-pandemici, ar putea modifica dinamica obezității în Statele Unite.Rămâne totuși neclar cât de durabilă sau extinsă este această schimbare. Sunt necesare analize suplimentare care să includă și alte surse de date, indicatori mai preciși ai compoziției corporale și studii asupra subgrupurilor de populație. Totodată, trebuie cercetat rolul exact al terapiilor medicamentoase, al modificărilor stilului de viață și al factorilor socio-economici. În ciuda incertitudinilor, faptul că obezitatea, un parametru stabil aflat pe un trend crescător de multă vreme, prezintă primele semne de scădere, reprezintă un semnal promițător și o oportunitate pentru politici publice mai nuanțate și intervenții țintite.
sursa: News Medical
Data actualizare: 19-12-2024 | creare: 19-12-2024 | Vizite: 67
Bibliografie
Obesity prevalence and BMI decrease in the US for the first time in a decade, link: https://www.news-medical.net/news/20241216/Obesity-prevalence-and-BMI-decrease-in-the-US-for-the-first-time-in-a-decade.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Eficacitatea utilizării aplicațiilor web pentru scăderea în greutate
- Postul alimentar duce la o colaborare între creier și intestin, cu scopul scăderii în greutate
- Dietele hipoglucidice bazate pe plante și surse sănătoase asociate cu o evoluție mai bună a greutății
- Presiunea de a slăbi în adolescență afectează stima de sine două decenii mai târziu
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Obezitate de gradul 2, am sa inving obezitatea! voi nu vreti?
- Rezultate Analize Hormonale
- Complexata de felul cum arat
- Ce exerciti ar trebui sa faca un barbat obez?
- Obezitate, cardiaca
- Hernie ombilicala, pancreatita acuta, obezitate gr. 1, hipercolerostemie
- Tratamentul Obezitatii prin montare de balon intragastic temporar
- Problema persistenta