O perspectivă neuroștiințifică asupra singurătății axată pe interacțiunea socială, boală și oxitocină

Un studiu recent publicat în Neuroscience & Biobehavioral Reviews propune un model multidimensional pentru a înțelege sentimentul de singurătate, descris ca o stare subiectivă și deranjantă determinată de lipsa conexiunilor sociale și dorința de relații mai satisfăcătoare. Singurătatea este influențată de factori genetici, de mediu și stil de viață și afectează interacțiunile sociale, comportamentul și sănătatea fizică și mentală.
Studiul arată că persoanele singure se confruntă adesea cu dificultăți în a avea interacțiuni sociale semnificative, tind să perceapă negativ aceste interacțiuni și se simt mai puțin satisfăcute, comportându-se astfel încât să evite contactul social sau intimitatea emoțională. Acest comportament, denumit „hiposociabilitate”, este compensat paradoxal de „hipersociabilitate”, unde indivizii singuratici caută alinare în comportamente precum consumul de băuturi dulci sau substanțe ilegale, similar răspunsului cerebral la alimente după o perioadă de înfometare.

Oxictocina, hormonul asociat cu legăturile sociale, joacă un rol central în această dinamică. Nivelurile de oxitocină cresc ca răspuns compensator la privațiile emoționale cauzate de izolare, iar receptorii săi sunt exprimați în diverse regiuni ale creierului, influențând comportamentul social. Administrarea intranazală de oxitocină poate îmbunătăți conectivitatea zonelor cerebrale responsabile de recompensă, memoria emoțională și focalizarea pe indicii faciali pozitivi.

În plus, studiul discută despre rolul tactilului social în eliberarea de oxitocină, îmbunătățind plăcerea și reducând amenințarea în relațiile sănătoase. Totuși, disfuncțiile în sistemul de oxitocină pot contribui la percepții negative asupra contactului social, afectând căutarea socială, formarea perechilor, încrederea și recunoașterea emoțiilor, ceea ce este evident mai ales în cazul persoanelor cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și abuz în copilărie.

Persoanele singuratice sunt, de asemenea, mai predispuse la boli fizice și mentale, cum ar fi depresia severă, anxietatea, tulburările de personalitate, schizofrenia, alcoolismul și bulimia. Singurătatea poate agrava aceste condiții, intrând într-un ciclu vicios de izolare-singurătate-izolare ce împiedică recuperarea.

În final, studiul subliniază nevoia de cercetări suplimentare pentru a explora interconexiunile și condițiile sub care apare singurătatea, fie ca o cauză, fie ca un rezultat. De asemenea, este necesară investigarea rolului administrării de oxitocină și a altor aspecte preventive în abordarea singurătății pentru sănătatea mintală.

sursa: News Medical

Data actualizare: 29-05-2024 | creare: 29-05-2024 | Vizite: 195

Bibliografie

Research reveals loneliness as a complex interplay of social impairments, oxytocin, and illness, link: https://www.news-medical.net/news/20240528/Research-reveals-loneliness-as-a-complex-interplay-of-social-impairments-oxytocin-and-illness.aspx

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Expunerea pe termen lung la fluor a adolescenților poate duce la deficiențe neurologice

Un studiu recent publicat în Scientific Reports examinează efectele expunerii prelungite la fluor asupra cogniți...

Riscul de tulburări cognitive este crescut inclusiv la fumătorii fără probleme de sănătate

Fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 constituie factori de risc importanți pentru degradarea s...

Până la descoperirea unui tratament, modificarea stilului de viață este cea mai eficientă măsură în gestionarea riscului de boli neurodegenerative

Un articol recent publicat în jurnalul Cureus a analizat impactul medicinei stilului de viață asupra declinului ...

Un nou studiu clinic testează tehnologia cu lumini intermitente pe pacienți cu epilepsie
Ar putea un calculator să prezică riscul de demență?
Convulsiile epileptice ar putea fi reduse cu ajutorul unui compus testat anterior împotriva demenței
Efectele somnului REM asupra alimentației

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe nu este doar o experiență emoțională, ci o problemă mai mare decât credem. Cân...

Singurătatea dăunează longevității

Cercetătorii au ajuns la concluzia că singurătatea și izolarea influențează longevitatea în aceeași măsur�...

Singurătatea ne poate îmbolnăvi

Singurătatea este mai mult decât un sentiment: pentru persoanele în vârstă, izolarea socială reprezintă un f...

Singurătatea poate crește riscul de boli cardiovasculare

Singurătatea ar putea crește riscul de tulburări mentale

Tendința spre singurătate – moștenită genetic?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum