O nouă perspectivă asupra grăsimilor saturate în controlul riscului cardiovscular

Un studiu publicat recent în The British Medical Journal a avut ca obiectiv reevaluarea rezultatelor uneia dintre cele mai riguroase cercetări (1989) în privința dietei pentru protejarea sănătății cardiovasculare, în contextul descoperii unor informații care nu au fost publicate la momentul respectiv.

În ultimele decenii s-a vehiculat impactul negativ al grăsimilor saturate asupra sănătății cardiovasculare și metabolice și importanța reducerii aportului dietetic al acestora. La această propunere s-a asociat și rolul protectiv al acizilor grași polinesaturați Omega-6 în prevenția afecțiunilor cardiovasculare.

Rezultatul acestei asocieri a constat în formularea unei recomandări la nivel global cu privire la înlocuirea grăsimilor saturate cu cele polinesaturate în vederea reducerii mortalității și morbidității de cauză cardiovasculară, la baza căreia a stat studiul clinic The Minnesota Coronary Survey, publicat de American Heart Association în 1989.

Studiul a inclus 9570 de participanți instituționalizați și s-a desfășurat în perioada anilor 1968 – 1973. Această cercetare a semnalat o reducere semnificativă statistic a colesterolului seric, a incidenței infarctului miocardic, a deceselor subite și a mortalității generale, în rândul grupului care a urmat o dietă zilnică conținând 38% grăsimi (9% saturate, 15% polinesaturate, 14% mononesaturate și 166 mg colesterol), comparativ cu dieta de control cu 39% grăsimi, dintre care 18% saturate, 5% polinesaturate, 16% mononesaturate si 446 mg colesterol.

În urma reexaminării acestui studiu s-a concluzionat că, deși a fost semnalată o reducere a colesterolului seric consecutivă înlocuirii grăsimilor saturate din dietă cu lipide polinesaturate Omega-6, acest rezultat nu poate fi asociat cu îmbunătățirea ratei de supraviețuire și a reducerii mortalității de cauză cardiovasculară. În mod paradoxal după analiza datelor existente, dar și a informațiilor nepublicate, s-a remarcat o creștere a riscului cardiovascular și de deces din această cauză în rândul participanților care au înregistrat reducerea colesterolului seric în cadrul studiului The Minnesota Coronary Survey.

Această descoperire întărește ideea că, publicarea rezultatelor incomplete ale studiilor și lipsa aprofundării acestora prin cercetări suplimentare cu un grad superior de evidență, dar și absența publicării rezultatelor negative pot conduce la supraestimarea beneficiilor și implicit subestimarea potențialelor riscuri, în acest caz, ale înlocuirii grăsimilor saturate care se găsesc în mod natural în alimente cu cele polinesaturate.   

Rezultatele studiului The Minnesota Coronary Survey au fost obținute în urma investigării unui eșantion randomizat format din persoane instituționalizate, prin urmare este dificilă interpretarea și generalizarea acestora pentru a fi aduse în folosul comunității.

Deși au fost stabilite recomandări nutriționale cu privire la reducerea consumului de grăsimi saturate și încurajarea consumului de grăsimi polinesaturate, beneficiile acestor practici nu sunt atât de clare precum se credea, fiind necesară reactualizarea datelor deja existente vizavi de dieta tradițională pentru protecția cardiovasculară.

Între timp, este indicat un stil de viață activ și echilibrat, bazat pe alegeri alimentare corecte care să includă consumul predominant de alimente de origine vegetală (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale) și pește, reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi trans industriale (cele din margarină de exemplu) și implicit, controlul porțiilor alimentare pentru a evita supraalimentarea.