O nouă bază de date medicală îmbunătățește cercetarea și tratamentul obezității

Obezitatea este o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu numeroase afecțiuni cronice (diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, unele forme de cancer). În Japonia, pragurile de diagnostic diferă față de definițiile globale (standardul local consideră obezitate un IMC ≥25 kg/m²), iar conceptul de boală de obezitate presupune existența obezității împreună cu cel puțin una dintre multiplele complicații asociate. Totuși, date epidemiologice ample și precise sunt relativ limitate, în special în ceea ce privește diagnosticul și managementul clinic. Pentru a corecta această lipsă de informații, s-a dezvoltat un sistem de colectare integrată de date - Japan Obesity Research Based on electronIc healTh Records (J-ORBIT) - conectat direct la fișele electronice medicale (EMR). Obiectivul principal al studiului condus de Universitatea Kobe a fost să prezinte structura acestui nou sistem și să ofere rezultatele inițiale privind caracteristicile și prevalența comorbidităților asociate obezității în rândul unui grup de pacienți japonezi.

Sistemul J-ORBIT și designul studiului

Informații de fond:  

• J-ORBIT este un registru multicentric, la nivel național, pentru boala de obezitate, bazat pe standardul SS-MIX2 (format pentru schimbul structurat de date medicale în Japonia).  
• Medicii înrolează pacienții folosind un format specific (Obesity Disease Management Template - ODMT), pentru a culege date detaliate (istoric, parametri antropometrici, tensiune arterială, analize de laborator, comorbidități etc.).  
• După ce datele sunt înregistrate, acestea sunt stocate în serverele SS-MIX2, apoi transmise, în formă criptată și anonimizată, către un centru național de date.  
• J-ORBIT este dezvoltat în colaborare cu un proiect similar din zona diabetului (J-DREAMS), existând sinergii în privința colectării de date despre glicemie, tratament etc.  

Participanți:  

• Studiul a inclus pacienți cu boală de obezitate (IMC ≥25 kg/m² și cel puțin o complicație definită de ghidurile JASSO).  
• Datele provin din 7 spitale universitare japoneze, din intervalul 28 ianuarie 2019 - 28 iulie 2024.  
• Din 1.562 pacienți inițial înregistrați, 393 au fost excluși (fie IMC <25 kg/m², fie nu exista confirmarea unei comorbidități). Astfel, eșantionul final a fost de 1.169 de persoane.

Caracteristicile cohortei

Profil demografic și antropometric:  

• Vârsta medie: 56,9 ani, cu 47,1% bărbați și 52,9% femei.  
• IMC mediu: 31,4 kg/m², iar 20,5% aveau obezitate severă (IMC ≥35 kg/m²).  
• Numărul mediu de comorbidități (din cele 11 folosite în definirea bolii de obezitate): 3,5.  
• Peste jumătate (52,1%) au raportat istoric familial de obezitate, iar 34,2% au avut obezitate în copilărie.

Tratamente pentru obezitate: Circa 74,4% urmau terapie dietetică, 56,3% terapii de exerciții, doar 15,5% terapii comportamentale structurate, iar 1,2% au beneficiat de chirurgie bariatrică (foarte rar în Japonia).

Prevalența afecțiunilor asociate obezității

Ghizii JASSO enumeră 11 comorbidități obligatorii pentru diagnostic (de ex. diabet, dislipidemie, hipertensiune, NAFLD etc.). În plus, există și 8 comorbidități opționale (de ex. anumite cancere, astm, GERD, tulburări mentale etc.).

Comorbidități esențiale (din criteriile pentru boala de obezitate)

• Intoleranță la glucoză / diabet: 91,2% (cea mai frecventă).  
• Dislipidemie: 87,8%.  
• Hipertensiune: 71,9%.  
• NAFLD: 62,3%.  
• Hiperuricemie / gută: 34,5%.  
• Tulburări menstruale / infertilitate feminină: 68,9% (din femeile premenopauzale).  
• Boală coronariană (infarct / angină): 10,8%.  
• Accidente vasculare cerebrale / TIA: 3,8%.  
• Apnee obstructivă în somn (OSAS) / sindrom de hipoventilație: 19,5%.  
• Boli musculo-scheletice (artrită, spondiloză etc.): 18,2%.  
• Boli renale asociate obezității: 5,7%.

Alte comorbidități asociate

• Cancere: 18,4%.  
• Colelitiază: 10,5%.  
• Astm bronșic: 10,7%.  
• GERD: 9,5%.  
• Tulburări mentale: 16,1%.  

Analiza pe categorii de IMC

Au fost create patru intervale: 25,0-29,9; 30,0-34,9; 35,0-39,9; ≥40,0 kg/m². Tendințe:  

• Cu cât IMC-ul crește, pacienții sunt mai tineri, predomină sexul feminin, și se observă mai des un istoric familial de obezitate sau obezitate în copilărie.
• Prevalența diabetului scade progresiv la IMC foarte mare (fenomen și în alte studii japoneze, posibil deoarece pacienții cu IMC mare sunt mai tineri și nu au dezvoltat încă rezistența la insulină suficient de mult timp).
• Dislipidemia și hipertensiunea rămân frecvente în toate subgrupele, dar ușor mai scăzute la IMC-uri foarte mari.
• Unele comorbidități cresc clar cu IMC-ul (OSAS/OHS, musculo-scheletice, boală renală). De pildă, OSAS era ~6 ori mai frecvent la IMC ≥40 kg/m² față de cei cu IMC <30.
• Bronșita astmatică și tulburările mintale cresc și ele substanțial la IMC mare (ex. la IMC ≥40 kg/m², 38,1% aveau afecțiuni mintale).
• Boala coronariană și evenimentele cerebrovasculare par mai reduse la IMC-uri extreme, probabil din cauza vârstei mai mici.

Discuții și concluzii

Calitatea datelor:  

• Sistemul J-ORBIT asigură acuratețe prin integrarea directă cu fișele electronice, reducând erorile de transcriere și oferind informații longitudinale despre evoluția pacienților.  
• Diagnosticele sunt introduse direct de medic (nu doar pentru decontare), ceea ce crește validitatea clinică comparativ cu bazele de date de asigurări.  

Observații cheie:  

• Vârsta scade la IMC tot mai mare → acești pacienți cu obezitate severă au deseori un istoric familial și/sau obezitate din copilărie, sugerând factori genetici și de mediu puternici.  
• Diabetul, dislipidemia și hipertensiunea sunt extrem de răspândite la IMC ≥25 kg/m², dar la IMC foarte mare, crește mai mult incidența NAFLD, OSAS, tulburărilor musculoscheletice și renale, în timp ce diabetul scade deoarece pacienții sever obezi sunt mai tineri.  
• Existența frecventă a tulburărilor mintale și a problemelor respiratorii la IMC mare arată nevoia de abordare multidisciplinară.  

Limitări:  

• Mulți participanți provin din centre specializate pentru tratamentul diabetului, ceea ce poate supradimensiona prevalența intoleranței la glucoză.  
• Majoritatea centrelor sunt spitale universitare avansate, pacienții fiind frecvent cazuri complicate, ceea ce poate limita generalizarea la întreaga populație.  
• Consemnarea manuală a unor date de către medici poate cauza lacune în anumite câmpuri.  
• Nu s-a ajustat riguros pentru factori de confuzie (vârstă, hipertensiune, dislipidemie) în comparația prevalențelor pe categorii de IMC.

Sistemul J-ORBIT oferă o nouă modalitate de a colecta și analiza date longitudinale despre obezitate și complicațiile acesteia în Japonia, direct din fișele electronice medicale. Primele analize arată că majoritatea pacienților au multiple comorbidități, cu un profil care variază în funcție de IMC și vârstă. Aceste informații susțin necesitatea intervențiilor personalizate, în special la pacienții cu obezitate severă, care prezintă un risc mai mare de tulburări respiratorii, renale, musculoscheletice și psihiatrice. Pe viitor, extinderea numărului de centre participante și acumularea de date în J-ORBIT vor permite studii mai complexe, menite să îmbunătățească ghidurile și politicile de tratament adaptate nevoilor specifice pacienților cu obezitate în Japonia.