Nou instrument pentru a studia relația dintre locul în care oamenii fac cumpărături și riscul de cancer legat de obezitate

Studiul publicat în BMC Medicine pornește de la constatarea că obezitatea și tipurile de cancere asociate cu excesul ponderal reprezintă o problemă majoră de sănătate în Statele Unite, contribuind la costuri medicale ridicate, scăderea calității vieții și chiar la reducerea speranței de viață. Organizații precum International Agency for Research on Cancer (IARC) au identificat 13 cancere strâns legate de obezitate, printre care cancerul de esofag, de colon, de sân (postmenopauză) sau de endometru. În acest context, mediul alimentar joacă un rol esențial, întrucât accesul la alimente „sănătoase” vs. „nesănătoase” influențează dieta și, implicit, riscul de boli cronice și de cancer.
Politicile publice și cercetările anterioare au încercat să măsoare calitatea mediului alimentar în principal prin metode bazate pe localizare – numite, de regulă, indici bazați pe locație. Un exemplu este indice modificat al mediului alimentar cu amănuntul (mRFEI), care privește densitatea și proximitatea magazinelor alimentare considerate „sănătoase” (supermarketuri, piețe de fructe și legume) vs. cele „nesănătoase” (restaurante fast-food, magazine tip conveniență). Rezultatele acestor studii sunt însă contradictorii: în unele cazuri s-a găsit o legătură clară între accesul la alimente sănătoase și reducerea obezității, iar în altele, relația e slabă sau inexistentă.

O posibilă cauză a acestei inconsistene este că indices de tip localizare presupun că indivizii cumpără hrană doar în proximitatea domiciliului. În realitate, oamenii pot face cumpărături în afara zonei de reședință, iar comportamentele alimentare pot fi influențate de multiple variabile (educație, preferințe culturale, preț, tipul alimentelor etc.). Astfel, cercetătorii propun o nouă abordare: indice bazat pe activitate, care evaluează efectiv unde și cât de des merg consumatorii să cumpere alimente.

Metodologie

Populație studiată: toate comitatele din cele 50 de state și Districtul Columbia, cu date despre mortalitatea prin cancer asociat obezității în perioada 2015–2020.  

Surse de date:  

• CDC pentru ratele de mortalitate la 13 cancere legate de obezitate;  
• Baze de date publice despre indicatori demografici, economici și sociali (ex. venit median, procentul populației peste 65 de ani, procentul minorităților etnice, nivel de educație, prezența „deserturilor alimentare” etc.);  
• InfoGroup Historical Data (2018–2019) pentru clasificarea retailerilor alimentari (supermarketuri, fast-food etc.);  
• SafeGraph’s Core Places și Patterns (2018–2019), care conține date GPS anonimizate pentru ~94 milioane de vizite la aproximativ 359.000 de retaileri alimentari, pentru a construi activity-based index.  

Construcția indicilor:  

• Indice bazat pe locație (similar cu mRFEI) – se calculează raportul retailerilor „sănătoși” (supermarketuri mari, piețe de fructe și legume etc.) în totalul retailerilor (atât sănătoși, cât și fast-food, convenience stores ș.a.).  
• Indice bazat pe activitate – procentul vizitelor la retailerii alimentari „sănătoși” din totalul vizitelor la retaileri alimentari (sănătoși + nesănătoși), pe baza datelor GPS.  

Rezultatele au fost analizate folosind modele statistice (regresii liniare și logistice) ce au ținut cont de variabile socio-economice și demografice, precum și de eventuale autocorelații spațiale.

Rezultate

Diferențe între comitate cu risc scăzut vs. risc ridicat de mortalitate prin cancere asociate obezității

• Comitatele cu mortalitate mai mare (peste mediana națională) au tendința de a avea venituri mai mici, rate de sărăcie mai înalte și un procent mai mare de locuitori afro-americani.  
• Indice bazat pe locație nu a prezentat o diferență semnificativă între aceste două categorii.  
• Indice bazat pe activitate este semnificativ mai scăzut în comitatele cu mortalitate înaltă, sugerând că mai puține vizite la retaileri sănătoși se asociază cu risc crescut de mortalitate prin cancer legat de obezitate.

Analize corelaționale și de regresie

• Indice bazat pe locație a avut o corelație slabă sau inexistentă cu rata mortalității prin cancere asociate obezității.  
• Indice bazat pe activitate s-a corelat negativ și semnificativ cu mortalitatea, rămânând robust în toate modelele, după ajustarea pentru caracteristicile socio-economice (venit, educație, rasă/etnie, ruralitate etc.).  
• În regresiile logistice (unde mortalitatea era împărțită în două categorii: peste vs. sub mediană), un salt de o abatere standard în indice bazat pe activitate a scăzut riscul de a fi în zona cu mortalitate înaltă cu ~18%.

Analize de sensibilitate

Introducerea Indicelelui de vulnerabilitate socială (SVI) în modele nu schimbă relația puternică dintre activity-based index și mortalitatea prin cancer asociat obezității. Modelele spațiale confirmă aceeași tendință: doar indexul bazat pe vizite (bazat pe activitate) rămâne un predictor consistent.  

Rezultate exploratorii (heterogenitate)

Forța asocierii dintre indicele bazat pe activitate și mortalitatea prin cancer diferă în funcție de anumite caracteristici ale comunității: procent de populație hispanică, statut socio-economic (SVI scăzut) etc. În schimb, indicele bazat pe localizare pare să conteze mai mult în zone suburbane cu populație minoritară semnificativă, dar efectul global e mai modest decât la indicele bazat pe activitate.

Discuții și implicații

De ce un index bazat pe activitate e mai relevant?  

Studiul subliniază că simpla prezență geografică a magazinelor alimentare nu garantează că locuitorii cumpără efectiv din acele puncte. Activity-based index captează comportamentul real de deplasare și alegerea retailerilor alimentari, incluzând posibilitatea de a face cumpărături în afara zonei de reședință.  

Politici publice:  

• Multe strategii de reducere a obezității s-au concentrat pe deschiderea de supermarketuri în „food deserts”, dar rezultatele au fost deseori dezamăgitoare. Studiul sugerează că eforturile bazate doar pe localizare nu garantează o schimbare reală a comportamentului alimentar, deoarece oamenii pot prefera/continua să meargă în alte zone sau la restaurante de tip fast-food.  
• Integrarea comportamentelor (vizite, frecvență, tipuri de magazin frecventat) ar putea ghida intervenții mai eficiente, care să încurajeze schimbarea stilului de viață și a preferințelor alimentare.  

Limite:  

• Analiza e la nivel ecologic (comitate), ceea ce implică riscul de a nu surprinde perfect diversitatea individuală.  
• Vizitele la magazine nu înseamnă automat că persoanele cumpără alimente sănătoase; totuși, e o aproximație utilă a expunerii și a alegerilor efective.  
• Există posibilitatea ca anumite grupuri (ex. populațiile cu venituri mai mici sau cele hispanice) să fie subreprezentate în datele GPS SafeGraph, ceea ce necesită prudență în generalizare.

Concluzii

Acest studiu la nivel național în SUA arată că indicele bazat pe comportament (vizite efective la retaileri) este un predictor mai bun pentru mortalitatea prin cancere asociate obezității decât indicele bazat strict pe localizarea magazinelor.  

Mesaj cheie: Pentru a diminua povara obezității și a cancerelor asociate, este necesar să se treacă dincolo de simpla idee de „acces geografic”. Politicile și programele viitoare ar trebui să țină cont de comportamentul real al populației, de modelele de cumpărare și de preferințele culturale, vizând schimbări holistice în modul de procurare a alimentelor – nu doar aducând mai multe supermarketuri în zone defavorizate, ci și stimulând populația să le și folosească și să adopte o dietă mai sănătoasă în mod susținut.