Noi perspective asupra mecanismelor genetice și moleculare care predispun oamenii la boala Alzheimer
Un nou studiu al cercetătorilor de la Școala de Medicină Icahn oferă informații prețioase referitoare la mecanismele genetice și moleculare de la nivelul microgliilor, celulele imunitare din creier, și la modul în care acestea contribuie la dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer.
Conform oamenilor de știință, în cadrul lucrării s-au identificat 21 de gene ce predispun oamenii la acestă afecțiuni și o genă denumită SPI1, care acționează drept un regulator cheie al riscului de apariție a tulburărilor cognitive.
Panos Roussos, profesor de psihiatrie și științe genetice din cadrul spitalului american și autor principal al studiului, afirmă că anterior nu au mai existat studii de o asemenea amplitudine în care să se analizeze microgliile din țesuturi viabile umane în vederea determinării factorilor de risc ai bolii Alzheimer. Acesta explică faptul că, prin intermediul unei mai bune înțelegeri a mecanismelor implicate în funcțiile microgliilor se pot obține posibilități de control al funcțiilor acestora prin care pot apărea noi opțiuni terapeutice pentru persoanele predispuse la astfel de afecțiuni.
Specialiștii subliniază rolurile importante ale microgliilor în cadrul răspunsului imun de la nivel cerebral și faptul că acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea și întreținerea neuronală, studiile anterioare determinând un rol cheie al acestora în apariția factorilor de risc pentru boala Alzheimer, limitările acestora fiind reprezentate de lipsa unei explicații exacte a modului în care acestea sunt dezvoltate. În plus, o altă limitare a lucrărilor anterioare este dată de faptul că microgliile analizate în acestea au fost obținute prin intermediul modelelor animale sau a liniilor celulare, nefiind astfel capabile să reflecte adevărata complexitate a dinamicii funcționale a microgliilor umane din țesuturile vii.
În vederea realizării lucrării, oamenii de știință au utilizat 150 de probe umane din care au reușit să izoleze microglii de calitate bună, prin intermediul acestora descoperindu-se noi informații despre gena SPI1, cunoscută drept principalul factor de transcripție microglial ce reglementează o serie de factori de transcripție și gene strâns legate de apariția bolii Alzheimer. În plus, pe această cale se pot obține detalii despre implicarea acestor gene în apariția unui număr mare de afecțiuni cerebrale, precum boala Parkinson, scleroza multiplă sau scleroza laterală amiotrofică.
sursa: Science Daily
Conform oamenilor de știință, în cadrul lucrării s-au identificat 21 de gene ce predispun oamenii la acestă afecțiuni și o genă denumită SPI1, care acționează drept un regulator cheie al riscului de apariție a tulburărilor cognitive.
Panos Roussos, profesor de psihiatrie și științe genetice din cadrul spitalului american și autor principal al studiului, afirmă că anterior nu au mai existat studii de o asemenea amplitudine în care să se analizeze microgliile din țesuturi viabile umane în vederea determinării factorilor de risc ai bolii Alzheimer. Acesta explică faptul că, prin intermediul unei mai bune înțelegeri a mecanismelor implicate în funcțiile microgliilor se pot obține posibilități de control al funcțiilor acestora prin care pot apărea noi opțiuni terapeutice pentru persoanele predispuse la astfel de afecțiuni.
Specialiștii subliniază rolurile importante ale microgliilor în cadrul răspunsului imun de la nivel cerebral și faptul că acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea și întreținerea neuronală, studiile anterioare determinând un rol cheie al acestora în apariția factorilor de risc pentru boala Alzheimer, limitările acestora fiind reprezentate de lipsa unei explicații exacte a modului în care acestea sunt dezvoltate. În plus, o altă limitare a lucrărilor anterioare este dată de faptul că microgliile analizate în acestea au fost obținute prin intermediul modelelor animale sau a liniilor celulare, nefiind astfel capabile să reflecte adevărata complexitate a dinamicii funcționale a microgliilor umane din țesuturile vii.
În vederea realizării lucrării, oamenii de știință au utilizat 150 de probe umane din care au reușit să izoleze microglii de calitate bună, prin intermediul acestora descoperindu-se noi informații despre gena SPI1, cunoscută drept principalul factor de transcripție microglial ce reglementează o serie de factori de transcripție și gene strâns legate de apariția bolii Alzheimer. În plus, pe această cale se pot obține detalii despre implicarea acestor gene în apariția unui număr mare de afecțiuni cerebrale, precum boala Parkinson, scleroza multiplă sau scleroza laterală amiotrofică.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 09-08-2022 | creare: 09-08-2022 | Vizite: 341
Bibliografie
Researchers gain insights into the genetic and molecular machinery that predisposes individuals to Alzheimer's disease, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220805154359.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Asociere între constipația cronică și declinul cognitiv
- Abordare inovatoare stimulează memoria spațială folosind VR și stimularea creierului
- Modularea microbiotei intestinale ar putea reprezenta o modalitate eficientă de tratare a tulburărilor de alimentație
- Resveratrolul poate combate boala Alzheimer prin suprimarea inflamației
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- A fost depistat cu tumora vezicala
- Boala Alzheimer, o realitate frecvent întâlnită
- E posibil ca o persoana cu dementa alzheimer sa manifeste spasme puternice?
- Medicatie gresita dementa?
- Alzheimer faza terminala
- Alzheimer
- Neurolog la domiciliu?