Noi cercetări arată că supraviețuitorii COVID-19 prezintă un risc crescut de sindrom de oboseală cronică
©
Autor: Airinei Camelia
Un studiu recent a analizat riscul de sindrom de oboseală cronică după infecția cu SARS-CoV-2, utilizând o cohortă retrospectivă de 3.227.281 de perechi de pacienți cu și fără COVID-19, extrasă dintr-o bază de date mai mare. Studiul a dezvăluit că pacienții nespitalizați prezintă un risc mai mare de a dezvolta sindrom de oboseală cronică în comparație cu cei spitalizați, contrazicând presupunerile anterioare legate de severitatea inițială a bolii.
Modelul Cox de hazard proportional a indicat că pacienții cu infecții anterioare de SARS-CoV-2 au un risc crescut de a dezvolta sindrom de oboseală cronică (HR = 1,59), un risc mai mare fiind observat în rândul adulților peste 65 de ani, asiaticilor (HR = 1,75), femeilor și persoanelor cu comorbidități precum diabet, obezitate, boli hipertensive și hiperlipidemie. Varianta Omicron a fost asociată cu un risc ușor mai mare de sindrom de oboseală cronică (HR = 1,40) comparativ cu tulpinile mai vechi de SARS-CoV-2 (alfa HR = 1,33, delta HR = 1,40), deși Omicron cauzează în general simptome acute mai ușoare.
Interesant, studiul a constatat că pacienții non-spitalizați au un risc mai mare de a dezvolta sindrom de oboseală cronică (HR = 1,64) față de cei care au fost spitalizați (HR = 1,22), ceea ce ar putea sugera că îngrijirea medicală timpurie în timpul infecției acute ar putea atenua riscul pe termen lung de oboseală.
Studiul a folosit baza de date TriNetX din SUA, care cuprinde înregistrările electronice ale sănătății a peste 115 milioane de pacienți, pentru a analiza diverse covariante, inclusiv vârsta, sexul, starea de vaccinare și severitatea bolii, precum și comorbiditățile precum bolile hipertensive, bolile ischemice de inimă, hiperlipidemia, bolile cerebrovasculare, bolile cronice de rinichi, bolile pulmonare obstructive cronice și depresia. A fost utilizată analiza Kaplan-Meier pentru a calcula ratele de incidență ale sindromului de oboseală cronică și modelele Cox univariate pentru a calcula rapoartele de risc (Hazard Ratios) pentru riscul de sindrom de oboseală cronică.
Concluziile studiului publicat în Journal of Infection and Public Health subliniază importanța comorbidităților și arată că severitatea inițială a infecției COVID-19 poate influența riscul de dezvoltare a sindromului de oboseală cronică. De asemenea, au fost descoperite diferențe semnificative de risc asociate cu rasa, vârsta și statusul de vaccinare. Aceste descoperiri contribuie la o mai bună înțelegere a peisajului riscului de sindrom de oboseală cronică, ajutând clinicienii să înțeleagă mai bine nevoile pacienților cu COVID-19 și să îmbunătățească potențial calitatea vieții acestora.
sursa: News Medical
Modelul Cox de hazard proportional a indicat că pacienții cu infecții anterioare de SARS-CoV-2 au un risc crescut de a dezvolta sindrom de oboseală cronică (HR = 1,59), un risc mai mare fiind observat în rândul adulților peste 65 de ani, asiaticilor (HR = 1,75), femeilor și persoanelor cu comorbidități precum diabet, obezitate, boli hipertensive și hiperlipidemie. Varianta Omicron a fost asociată cu un risc ușor mai mare de sindrom de oboseală cronică (HR = 1,40) comparativ cu tulpinile mai vechi de SARS-CoV-2 (alfa HR = 1,33, delta HR = 1,40), deși Omicron cauzează în general simptome acute mai ușoare.
Interesant, studiul a constatat că pacienții non-spitalizați au un risc mai mare de a dezvolta sindrom de oboseală cronică (HR = 1,64) față de cei care au fost spitalizați (HR = 1,22), ceea ce ar putea sugera că îngrijirea medicală timpurie în timpul infecției acute ar putea atenua riscul pe termen lung de oboseală.
Studiul a folosit baza de date TriNetX din SUA, care cuprinde înregistrările electronice ale sănătății a peste 115 milioane de pacienți, pentru a analiza diverse covariante, inclusiv vârsta, sexul, starea de vaccinare și severitatea bolii, precum și comorbiditățile precum bolile hipertensive, bolile ischemice de inimă, hiperlipidemia, bolile cerebrovasculare, bolile cronice de rinichi, bolile pulmonare obstructive cronice și depresia. A fost utilizată analiza Kaplan-Meier pentru a calcula ratele de incidență ale sindromului de oboseală cronică și modelele Cox univariate pentru a calcula rapoartele de risc (Hazard Ratios) pentru riscul de sindrom de oboseală cronică.
Concluziile studiului publicat în Journal of Infection and Public Health subliniază importanța comorbidităților și arată că severitatea inițială a infecției COVID-19 poate influența riscul de dezvoltare a sindromului de oboseală cronică. De asemenea, au fost descoperite diferențe semnificative de risc asociate cu rasa, vârsta și statusul de vaccinare. Aceste descoperiri contribuie la o mai bună înțelegere a peisajului riscului de sindrom de oboseală cronică, ajutând clinicienii să înțeleagă mai bine nevoile pacienților cu COVID-19 și să îmbunătățească potențial calitatea vieții acestora.
sursa: News Medical
Data actualizare: 08-10-2024 | creare: 08-10-2024 | Vizite: 129
Bibliografie
COVID-19 increases chronic fatigue risk, link: https://www.news-medical.net/news/20241007/COVID-19-increases-chronic-fatigue-risk.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Cercetătorii au identificat celule care sunt posibil ținta noului coronavirus
- COVID-19 de lungă durată poate determina mai mult de 100 de simptome, afirmă cercetătorii
- Expunerea la COVID-19 crește riscul de obezitate sau diabet: care este relația dintre bolile metabolice și COVID-19?
- COVID-19 poate determina și manifestări cutanate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dispnee dupa Covid 19
- Urmari covid
- PostCovid- simptome, probleme, rezultat RMN - ”mici AVC sechelare”
- Căderea excesivă a parului dupa Covid
- Rinita vasomotorie post covid
- Presiune cerebrala post covid, posibil edem cerebral
- Probleme respiratorii postcovid
- Gadilat in gat si tuse
- Tensiune mică