Neuroinflamația asociată cu „long-COVID”

Un nou studiu arată că neuroinflamația este una dintre manifestările fenomenului denumit „long-COVID”, ce este definit drept prezența simptomelor specifice infecției cu SARS-CoV-2 la mult timp după vindecarea inițială. Conform cercetătorilor olandezi, aceste manifestări sunt întâlnite la aproximativ 30-50% din pacienții care au suferit la un moment dat de boala COVID-19, simptomele fiind în principal de natură neurologică, manifestate ca oboseală, ageuzie, anosmie și tulburări cognitive.
În studiul curent, oamenii de știință au examinat doi pacienți care prezentau forme post-acute ale infecției cu coronavirus, care au raportat faptul că resimțeau simptomele caracteristice acesteia la 15 luni de la infectare, în cazul bărbatului în vârstă de 60 de ani și la 24 de luni de la aceasta, la femeia de 50 de ani. Cu toate că persistența simptomelor este similară la cei doi pacienți, infectarea inițială a acestora s-a manifestat diferit, întrucât femeia nu a necesitat internare, iar bărbatul a fost spitalizat timp de 15 zile, dintre care o noapte a petrecut-o în secția de terapie intensivă. În schimb, în ambele cazuri simptomele predominante post-acute au fost oboseala accentuată, parosmie și dificultăți de concentrare. Demn de menționat, însă, este și faptul că niciunul dintre participanții la studiu nu fusese vaccinat în momentul contactării virusului.

Rezultatele studiului au arătat, prin intermediul testelor neuropsihologice, că ambii pacienți au suferit și alte manifestări precum tulburări funcționale severe, prezentând deficite ușoare de atenție și memorie verbală, în timp ce al doilea a înregistrat o atenție susținută fluctuant și deficite vizual-constructive. De asemenea, în comparație cu grupul de persoane sănătoase, grupul de control, restul parametrilor neurologici au fost în parametrii normali, fără să înregistreze modificări patologice specifice afecțiunilor de la nivel cerebral care să se traducă prin astfel de manifestări clinice.

De asemenea, la investigațiile RMN s-a descoperit faptul că, din punct de vedere imagistic, prima pacientă nu a prezentat anomalii, rezultatele acesteia fiind, din nou, în concordanță cu cele ale grupului de control. În schimb, la cel de-al doilea pacient, pe RMN s-a observat o ușoară atrofie în regiunea parietală și o capacitate crescută de legare a metaboliților întâlniți, în general, la pacienții cu scleroză multiplă. Totodată, studiul a relevat și o creștere a unui marker al neuroinflamației, BPND, care a înregistrat valori cu 121% mai mari în cazul femeii și cu 79% mai mari în cazul bărbatului.

sursa: News Medical
foto: DOERS / Shutterstock