Modul în care cultura, familia și identitatea modelează imaginea corporală pentru femeile hispanice

Studiul condus de Sarah Johnson-Munguia, doctorandă la Universitatea din Kansas, aduce în prim-plan experiențele specifice ale femeilor hispanice (latine) privind imaginea corporală, evidențiind modul în care valorile culturale și contextul social pot influența pozitiv sau negativ relația cu propriul corp. Cercetarea pornește de la o lacună semnificativă: abordările tradiționale ale tulburărilor de alimentație și imagine corporală nu au ținut cont suficient de aspectele culturale, ceea ce a dus la o subreprezentare și neînțelegere a grupurilor etnice diverse, inclusiv a femeilor latine.

Studiul, publicat în revista Body Image, a analizat răspunsurile a 19 femei hispanice, folosind o abordare calitativă. Participantele au fost încurajate să descrie influențele asupra imaginii corporale, atât pozitive, cât și negative, într-un cadru care să reflecte realitățile lor culturale și familiale. Această perspectivă profundă a permis surprinderea nuanțelor identitare, a contradicțiilor și a mesajelor ambivalente pe care femeile le primesc din mediu.

Constatări privind influențele negative

Participantele au relatat un set complex de mesaje contradictorii. Pe de o parte, există presiunea socială de a mânca mult în contexte familiale sau comunitare pentru a demonstra ospitalitatea și apartenența. Pe de altă parte, există o stigmă atunci când aceeași femeie își dorește o porție suplimentară dacă inițiativa vine din partea ei. Astfel, ele navighează între „mănâncă mai mult, ești prea slabă” și „ai grijă, nu mânca prea mult”, generând tensiuni interne și accentuând riscul de insatisfacție corporală. În plus, femeile s-au confruntat cu multiple niveluri de obiectificare - sexuală, etnică și rasială - care au hrănit procese de auto-obiectificare și au sporit vulnerabilitatea către tulburări de alimentație.

Factori care susțin o imagine corporală pozitivă

Rezultatele nu s-au limitat însă la aspectele negative. Multe participante au menționat factori de sprijin, precum reîncadrarea standardelor estetice, conexiunea cu patrimoniul cultural, susținerea din partea comunității și focalizarea pe funcționalitatea corpului în locul aspectului pur estetic. De pildă, aprecierea corpului pentru ceea ce poate face - dansul, îmbrățișările celor dragi - ajută la contracararea mesajelor negative. Legătura cu propriile origini, cu dansul, muzica și obiceiurile tradiționale devine un vector important de acceptare, mândrie și împuternicire.

Implicarea în dezvoltarea intervențiilor

Aceste constatări au implicații practice considerabile pentru clinicienii și cercetătorii care dezvoltă programe de prevenire și tratament pentru tulburările de alimentație. Intervențiile care au în prim-plan funcționalitatea corpului (FFBI - functionality-focused body image) ar putea fi adaptate cultural pentru a reflecta valorile și obiceiurile femeilor latine. Relevanța culturală este esențială: dacă participanții nu se văd reprezentați în materiale și abordări, motivația și eficiența tratamentului scad. În schimb, adaptările care țin cont de identitatea culturală și de normele alimentare specifice pot crește eficacitatea programelor. Astfel, se poate trece dincolo de simpla contabilizare a kilogramelor sau formelor corporale, către valorizarea capacităților și a identității culturale.

Concluzii

Prin această abordare calitativă și contextualizată, studiul scoate la iveală un tablou mai complex și mai autentic al provocărilor și resurselor cu care se confruntă femeile hispanice în raport cu imaginea corporală. Cercetarea evidențiază importanța integrării factorilor culturali în proiectarea și implementarea intervențiilor, atât pentru a crește accesul la servicii, cât și pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea tratamentelor în domeniul tulburărilor de alimentație.

sursa: News Medical