Misterul se adânceşte în ceea ce priveşte cauza bolii Alzheimer

În ultima perioadă, toate cercetările în ceea ce priveşte boala Alzheimer au fost construite în jurul ipotezei amiloidului care vizează formarea de plăci de beta-amiloid la nivel cerebral. Ca rezultantă la această teorie, pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că soluţia constă în inhibarea formării acestor plăci sau în oprirea formării de beta-amiloid. Datorită faptului că o serie foarte lungă de cercetări au dat greş în ceea ce priveşte găsirea unui tratament pe acest principiu, s-a ridicat întrebarea dacă nu cumva cauza ar putea fi alta. La Universitatea din Buffalo, biologul Shermali Gunawardena cercetează conducerea axonală. Orice modificare în acest tip de comunicare poate determina un blocaj şi anumiţi cercetători susţin că acest lucru ar sta la baza bolii Alzheimer. Aceasta a declarat că „Majoritatea tratamentelor ţintesc beta-amiloidul, dar poate că ar trebui să ţintim ceea ce se întâmplă înainte pe parcursul procesului, înainte să se formeze plăcile.”

În unul dintre studiile publicate de aceasta se demonstrează faptul că presenilina, o proteină percursoare a beta-amiloidului, este necesară pentru a regla traficul de date interneuronale. Această proteina influenţează cât de repede circulă informaţia prin axonii neuronali. Presenilina acţionează în tandem cu o altă enzimă denumită GSK-3.

Împreună, toate studiile realizate de Shermali Gunawardena conduc la noi ipoteze şi la noi modalităţi de tratament. Bala Alzheimer este o boală neurologică foarte complexă, iar presenilina are un rol extrem de important. Deşi, pe de-o parte, această proteină ajută la formarea de beta-amiloid care se va depune sub formă de plăci la nivel cerebral, pe de cealaltă parte această proteină ajută la reglarea fluxului de informaţii trimis de-a lungul prelungirilor nervoase şi, astfel, prevenind apariţia de blocaje care pot conduce în timp la distrugere neuronală şi pot determina declanşarea bolii.

„Suntem curioşi care este funcţia normală a presenilinei. Ce face în mod normal această proteină ? În trecut, ne-am fi gândit la ea ca fiind implicată în sinteza de beta-amiloid, dar de fapt, presenilina pare să aibă şi o funcţie foarte diferită independent de aceasta. Cu cât afăm mai multe, cu atât este mai posibil ca studiile noastre să aibă ca rezultat noi, mult mai ţintite, oportunităţi de tratament şi de prevenţie a bolii Alzheimer”, a mai declarat Shermali Gunawardena.

Sursa: Science Daily