Microbiomul creierului și rolul acestuia în afecțiunile neurologice

Descoperirea recentă a unui posibil microbiom al creierului deschide noi perspective în înțelegerea interacțiunii dintre microorganisme și sănătatea neurologică. Deși ideea că creierul ar putea avea propriul său microbiom a fost sugerată pentru prima dată în 2013, aceasta nu a fost larg acceptată din cauza convingerii că creierul este un organ steril, protejat de bariera hematoencefalică. Cu toate acestea, studiile recente indică posibilitatea ca microbi din diferite regiuni ale corpului, cum ar fi cavitatea orală, să migreze către creier, mai ales în condiții patologice sau de îmbătrânire, când integritatea barierei hematoencefalice poate fi compromisă.
Analizele genetice ale țesutului cerebral din diferite studii au relevat prezența materialului genetic bacterian în creierele persoanelor cu diverse afecțiuni neurologice, inclusiv Alzheimer. De exemplu, un studiu neevaluat încă de recenzori a identificat o diversitate de bacterii și fungi în creierele persoanelor cu Alzheimer, sugerând că microbiomul creierului ar putea fi o submulțime a celui intestinal.

Deși aceste descoperiri sunt promițătoare, ele ridică întrebări importante despre modalitățile prin care microorganismele pătrund în creier și impactul lor asupra sănătății neurologice. Studiul cercetătorilor de la University of Edinburgh sugerează că disfuncțiile din microbiomul oral, de exemplu, pot permite bacteriilor să migreze către creier, unde ar putea influența dezvoltarea bolilor neurodegenerative prin producerea de proteine amiloide.

Această cercetare subliniază necesitatea unei mai bune înțelegeri a microbiomului creierului și a rolului său în sănătatea și boala umană, deschizând posibilități pentru noi abordări terapeutice în tratamentul bolilor cerebrale precum Alzheimer. Totuși, multe aspecte rămân neclarificate, inclusiv specificitatea microorganismelor asociate cu creierul sănătos și mecanismele prin care acestea influențează funcția cerebrală.

sursa: LiveScience