Mersul lent, asociat cu îmbătrânirea prematură a creierului
©
Autor: Teodorescu Mihai
Viteza de mers, folosită în numeroase rânduri pentru măsurarea sănătății generale la pacienții în vârstă, se află în strânsă legătură cu afecțiunile neurologice degenerative.
Conform unui studiu recent, realizat de către oamenii de știință de la Universitatea Duke și publicat în jurnalul medical JAMA Network Open, viteza de mers ar putea fi folosită inclusiv pentru a depista îmbătrânirea prematură la persoanele tinere, cu vârsta de 45 de ani. Viteza de mers, în special viteza rapidă fără alergare, ar putea fi utilizată ca un marker al creierelor și corpurilor îmbătrânite prematur. Totodată, conform datelor cercetării, viteza de mers poate fi asociată cu sănătatea pulmonară, dentară și a sistemului imunitar.
Datele studiului provin din cadrul unei cercetări anterioare, realizată pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane ce s-au născut pe parcursul unui singur an în orașul Dunedin din Noua Zeelandă. Cercetarea în cauză s-a desfășurat pe parcursul a 45 de ani, numărul exact al participanților fiind de 904 persoane. Pe tot parcursul cercetărilor, subiecții au fost chestionați și testați cu regularitate, la intervale de timp de aproximativ 2 ani. Unul dintre lucrurile frapante descoperite în urma perioadei lungi de anchetă a fost că testele efectuate la vârsta de doar 3 ani au prezis viteza de mers la 45 de ani.
Cercetătorii au descoperit că deplasarea lentă la vârsta de 45 de ani prezice îmbătrânirea accelerată a creierului. În cadrul ultimelor examenele RMN la care subiecții au fost supuși, în cazul celor cu o alergare mai lentă a fost remarcată o grosime medie inferioară a corticalului, o suprafață a creierului mai mică și o incidență mai mare a leziunilor la nivel nervos, comparativ cu persoanele care mergeau mai alert. Totodată, plămânii, dinții și sistemele imunitare ale celor care aveau un ritm de mers încet erau într-o stare mai proastă decât oamenii care au mers repede.
sursa: Science Daily
Conform unui studiu recent, realizat de către oamenii de știință de la Universitatea Duke și publicat în jurnalul medical JAMA Network Open, viteza de mers ar putea fi folosită inclusiv pentru a depista îmbătrânirea prematură la persoanele tinere, cu vârsta de 45 de ani. Viteza de mers, în special viteza rapidă fără alergare, ar putea fi utilizată ca un marker al creierelor și corpurilor îmbătrânite prematur. Totodată, conform datelor cercetării, viteza de mers poate fi asociată cu sănătatea pulmonară, dentară și a sistemului imunitar.
Datele studiului provin din cadrul unei cercetări anterioare, realizată pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane ce s-au născut pe parcursul unui singur an în orașul Dunedin din Noua Zeelandă. Cercetarea în cauză s-a desfășurat pe parcursul a 45 de ani, numărul exact al participanților fiind de 904 persoane. Pe tot parcursul cercetărilor, subiecții au fost chestionați și testați cu regularitate, la intervale de timp de aproximativ 2 ani. Unul dintre lucrurile frapante descoperite în urma perioadei lungi de anchetă a fost că testele efectuate la vârsta de doar 3 ani au prezis viteza de mers la 45 de ani.
Cercetătorii au descoperit că deplasarea lentă la vârsta de 45 de ani prezice îmbătrânirea accelerată a creierului. În cadrul ultimelor examenele RMN la care subiecții au fost supuși, în cazul celor cu o alergare mai lentă a fost remarcată o grosime medie inferioară a corticalului, o suprafață a creierului mai mică și o incidență mai mare a leziunilor la nivel nervos, comparativ cu persoanele care mergeau mai alert. Totodată, plămânii, dinții și sistemele imunitare ale celor care aveau un ritm de mers încet erau într-o stare mai proastă decât oamenii care au mers repede.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 21-10-2019 | creare: 21-10-2019 | Vizite: 1264
Bibliografie
Slower walkers have older brains and bodies at 45, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/10/191011112250.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Algoritmii de învățare automată ar putea fi folosiți pentru monitorizarea tremorului parkinsonian
- Gravitatea unui accident vascular este mai redusă la persoanele optimiste
- Performanța cognitivă depinde de menținerea unei rutine de exerciții fizice de-a lungul timpului
- Percepția culorilor, influențată de anotimpuri
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Nu ma pot deplasa bine
- Evoluarea mersului dupa o fractura
- Parapareza, mers dificil, blocare muschi
- Bebe de 1 an si 4 luni care nu merge singur
- Dureri genunchi la mers pe jos
- Nu mai pot merge normal
- Reeducarea mersului