Medicația anticolinergică și riscul de demență la vârstnici

Design-ul studiu de tip caz-control a permis participarea a 40.770 de vârstnici cu diagnostic de demență și a 283.933 de adulți în vârstă care nu prezintă afecțiunea analizată, pentru control.
În intervalul de expunere la anticolinergice stabilit între 4 și 20 de ani înainte de diagnosticul de demență, 14.453 (35,5%) de participanți din rândul cazurilor și 86.403 (30,4%) dintre pacienții de control au primit tratament cu medicație anticolinergică cu scor crescut pentru afectare cognitivă.
Anticolinergicele cu scor 3 de afectare cognitivă (de exemplu amitriptilina, paroxetina) asociate cu un risc crescut de demență au fost cele prescrise pentru tratamentul depresiei, al simptomelor parkinsoniene și al incontinenței urinare, în special la populația vârstnică.
În schimb, anticolinergicele cu indicație în tulburările gastrointestinale cu scor 3 nu au fost asociate cu demența.
Asocierea identificată între antidepresivele cu efecte anticolinergice, medicamentele anticolinergice utilizate pentru tratarea și ameliorarea simptomelor bolii parkinson, respectiv a incontinenței urinare, s-a dovedit a fi una moderată. Luând în calcul însă incidența crescută a demenței la vârstnici, rezultatele cercetării reflectă un risc însemnat pentru acești pacienți.
Mecanismul precis din spatele acestei relații între medicația anticolinergică și instalarea demenței nu este unul clar în momentul de față. Însă studiile neuropatologice efectuate pe oameni, dar și pe modele animale, sugerează rolul cheie al acestor medicamente în inițierea proceselor neurodegenerative, subliniază autorii. De exemplu, prin intermediul unui studiu neuroimagistic s-a evidențiat că utilizarea medicației anticolinergice (comparative cu lipsa administrării ei) la adulții în vârstă normali din punct de vedere cognitiv s-a corelat cu accentuarea atrofiei cerebrale și hipometabolismul structurilor cerebrale, la fel și cu tulburări de memorie, diminuarea funcției executive și majorarea riscului de declin cognitiv.
Medicația administrată vârstnicilor trebuie atent selectată în primul rând din cauza modificărilor fiziologice, dar și patologice ale îmbătrânirii, respectiv din prisma intercțiunilor și a efectelor adverse al medicamentelor administrate în ascociere la această categorie vulnerabilă de vârstă [polimedicația sau polipragmazia la vârstnici].
Sursa: Medscape Medical News
The BMJ
Data actualizare: 01-09-2019 | creare: 03-05-2018 | Vizite: 1962
Bibliografie
[1]More Evidence Anticholinergic Meds Boost Dementia Risk, link:https://www.medscape.com/viewarticle/896005 [2] Anticholinergic drugs and dementia in older adults, link: https://www.bmj.com/content/361/bmj.k1722
[3] Anticholinergic drugs and risk of dementia: case-control study, link: https://www.bmj.com/content/361/bmj.k1315
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Rolurile dopaminei, explicate de cercetători într-un nou studiu
- Un nou studiu din Marea Britanie relevă amploarea complicațiilor cerebrale la copiii spitalizați cu COVID-19
- Stimularea neurogenezei ar putea salva defectele de memorie la șoarecii cu boala Alzheimer
- Detectarea timpurie a bolilor neurodegenerative cu ajutorul urmăririi vaselor sanguine
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Alzheimer?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)