Munca in constructii
Activitatea în construcţii cuprinde o vastă paletă de profesii, sau meserii, iar importanţa acestei activităţi rezidă şi în faptul că ponderea ei a crescut simţitor în ultimii ani, în contextul diversităţii de ramuri economice şi industriale. A crescut numărul construcţiilor în judeţul Iasi şi în ţară, a crescut foarte mult numărul firmelor private de construcţii - mai mari sau mai mici - a crescut numărul angajaţilor în domeniul acesta şi, evident numărul expuşilor profesional la diverse
noxe şi suprasolicitări, inerente acestui domeniu de activitate.
A1.1.PALETA ACTIVITĂŢILOR ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR:
I. Activităţi cu o calificare superioară în munca de concepţie, proiectare şi urmărirea execuţiei proiectului (arhitect, inginer constructor, proiectant etc.).
II. Activităţi diverse în executarea proiectului - presupunând numeroase profesiuni şi operaţii profesionale, astfel:
a. Profesii în domeniul construcţiilor industriale şi construcţiilor montaj:
- zidar,
- betonişti,
- fierar - betonişti
- zugrav
- dulgher
b. Profesii în activitatea de izolaţii industriale:
- izolator antiacid
- izolator hidrofug
- izolator frigorific
c. Profesii în activitatea de montor în construcţii montaj:
- lăcătuş mecanic
- sudor
- montator
- electrician
- tinichigiu
- vopsitor
- dulgher
- zidar
d. Profesii în industria prefabricatelor din beton pentru construcţii:
- muncitor lopătar - mortar
- muncitor la turnarea betonului în bunker
- muncitor la finisarea manuală a betonului
- muncitor la vibrarea manuală a betonului
- muncitor finisaj tencuire
- muncitor la decofrare - curăţire
- muncitor la montare laterală
III. Activităţi puţin calificate, sau necalificate - în construcţii - (muncă fizică grea) - constând în:
- diverse activităţi manuale
- cărat - încărcat - descărcat
- ajutor de zidar
1.2.CORELAŢIA ACTIVITATE ŞI EXPUNERE PROFESIONALĂ ÎN CONSTRUCŢII (SAU PROFESIUNI - OPERAŢII PROFESIONALE - EXPUNERE)
I. Activitatea cu înaltă calificare profesională (profesiile de arhitect, proiectant, inginer constructor) presupune o suprasolicitare neuropsihosenzorială, prin munca de concepţie şi antrenarea funcţiilor înalte ale creierului (atenţia, memoria, gândirea) deoarece activitatea
reclamă o stare specifică de încordare perceptivă, dar şi componente şi activităţi intelectuale (comparaţii, raţionamente, calcule etc.) privind prelucrarea informaţiilor şi responsabilitatea deciziilor luate.
II. Activităţile diverse, din paleta profesiunilor antrenate în executarea proiectului în construcţii presupune o multitudine de noxe şi suprasolicitări, astfel:
PROFESIA si EXPUNEREA
1.zidar
- munca la înălţime
- pulberi de ciment, var, mortar, eventual azbest
- mişcări repetate şi ridicarea de mici greutăţi
- poziţii forţate
-2.zugravi
- munca la înălţime
- pulberi, aerosoli diverşi (de la soluţiile aplicate)
- mişcări ample şi forţate
-3.fierar - betonişti
- efort fizic
- mişcări forţate
- zgomot
- vibraţii
- pulberi ciment
- munca la înălţime
-4.macaragişti
- munca la înălţime
5. electricieni
- munca la înălţime
- suprasolicitare a analiz. vizual
- zgomot + vibraţii ale membrelor superioare
6. instalatori
- poziţii forţate
- risc contagiune (agenţi biologici)
- zgomot + vibraţii ale membrelor superioare
7. sudori
- munca la înălţime
- gaze + fumuri de sudură (oxizi metalici + oxizi de azot + CO)
- radiaţii ultraviolete
- poziţii forţate
8. faianţori - gresiori
- poziţii forţate
- mişcări repetitive
- zgomot + vibraţii
- contact tegumentar cu ciment şi adezivi
-9. parchetari
- poziţii forţate
- mişcări repetitive
- zgomot + vibraţii
- aerosoli iritanţi
Observăm predominanţa muncii la înălţime, poziţiile forţate şi mişcările repetitive, sau cu purtare de greutăţi, precum şi expunerea la zgomot şi vibraţii sau riscul de accidentare - în
aceste profesii din domeniul construcţiilor.
1.3.1. Activităţile în construcţii montaj presupun: probleme deosebite datorită muncii la înălţime - prin riscul de accidentare prin cădere. Accidentele prin cădere de la înălţime sunt în general grave, determinând un procent ridicat de cazuri mortale sau invalidităţi
definitive.
Munca propriu-zisă la înălţime se caracterizează prin numeroase poziţii obositoare, solicitând static mari grupe musculare, ale membrelor inferioare şi ale trunchiului, pentru a asigura corpului o poziţie echilibrată şi mai adecvată muncii. Activitatea montorilor se desfăşoară în etape succesive solicitând operaţii executate la înălţime, pe scheletul metalic şi la sol, deci cu multe urcări şi coborâri în timpul unui schimb de lucru. La aceasta se asociază şi o solicitare mare a atenţiei pentru a preveni efectuarea unor gesturi necontrolate, care să
ducă la accidente.
Profesia de bază de montor (lăcătuş mecanic, sudor) reprezintă peste 50% din meseriile ce se pretează la înălţime, cu rol foarte mare în procesul tehnologic de construcţii montaj).
Pentru munca la înălţime, care cere o mare mobilitate generală (montor), vârsta devine un factor limitativ, fapt evidenţiat şi la probele cardiovasculare şi la cele dinamometrice (creşterea timpilor de reacţie la vârste de peste 18 de ani). De aceea se şi impune limita de
vârstă de 18 de ani pentru munca la înălţime
Solicitările psiho-fizice - determinate de munca la înălţime
sunt diferite de cele ale muncii la sol, putând favoriza producerea
de accidente prin cădere.
Munca la înălţime impune, tocmai din aceste motive:
- Integritatea anatomică şi funcţională a aparatului
locomotor, cardiovascular, a analizatorului vizual şi auditiv precum şi a
sistemului nervos central; de asemenea o bună forţă musculară, un
echilibru cât mai stabil precum şi mobilitate generală cu reacţii rapide şi
procese de atenţie bine susţinute, sau integritatea vorbirii.
- Vârsta peste sub 18 ani constituie o contraindicaţie pentru activităţile la înălţime; prelungirea timpului de reacţie constituie o contraindicaţie pentru angajarea în activităţi care se
desfăşoară la înălţime;
- Examen psihologic de aptitudini pentru munca la înălţime,
paralel cu examenele medicale la angajare şi periodice se recomandă
pentru angajarea într-o astfel de activitate (cu expunere la munca la
înălţime).
- O perioadă de adaptare a noilor angajaţi în această muncă,
este necesară, de asemenea, urmărindu-se îndeaproape modul în care
aceştia reacţionează la solicitările existente.
- Ameliorări ergonomice: perioade de lucru mai scurte, la
început, cu creşterea progresivă a timpului de lucru la înălţime, sub
supravegherea directă a şefului de echipă şi maistrului, precum şi
urmărirea comportamentului în muncă cu scopul dezvoltării spiritului de
securitate la muncitorii care lucrează la înălţime.
1.3.2. Activităţile de izolator în construcţii (izolator antiacid, hidrofug, frigorific):
- presupun majoritatea activităţi manuale, cu componente dinamice
şi statice;
- postura de lucru este ortostatică, aplecată în genunchi, cu mişcări
numeroase de flexie, extensie şi lateralitate a coloanei vertebrale, cu
eforturi continue de echilibrare (acţiunea ansamblului factorilor
statico-dinamici pot favoriza vicii de conformaţie musculo-
scheletală);
- pentru fiecare proces tehnologic, alături de operaţiunile de bază, sunt
incluse în normă şi operaţiuni de transport manual (cu roaba sau cu
găleata) pe distanţe variate (5 - 50 metri în medie);
- la eforturile fizice ale muncitorilor de pe şantierele cu izolaţii şi nu
numai se adaugă şi solicitările factorilor meteorologici, cu variaţii
mari sezoniere, dar şi variaţii de la zona interioară la cea exterioară a
şantierului. Acestea duc la apariţia fenomenelor de solicitare a
funcţiei de termoreglare şi a capacităţii de adaptare a
organismului, adeseori cu rol în etiopatogenia maladiilor reumatismale
şi a celor "a frigore", sau la o creştere a frecvenţei îmbolnăvirilor
aparatului respirator (infecţii acute respiratorii ).
- pe timp de vară nu putem să nu amintim importanţa expunerii
prelungite la radiaţia ultravioletă naturală (solară), întrucât activităţile
se desfăşoară predilect în aer liber ; în timp, aceasta ar putea
reprezenta un risc pentru afectarea tegumentelor putând genera
unele afecţiuni de tipul epitelioanelor bazocelulare sau spinocelulare,
melanoamelor, ori degenerescenţelor elastice cutanate.
1.3.3. Activităţi din industria prefabricatelor de beton pentru
construcţii şi a utilizatorilor acestora în activitatea de construcţii
propriu-zisă:
- presupune expunere la un cumul de suprasolicitări şi noxe de tipul:
efortul fizic, posturi forţate, expunere la zgomot şi vibraţii precum şi la o
noxă fizico-chimică sau chiar chimică - cimentul.
- cimentul este un amestec de pietre, mortar şi calcar, fiind un liant sub
formă de pudră fină, manipulat zilnic de zidari, cofragişti, utilizatori de
betoniere şi, în mod ocazional, de electricieni, sau în centralele de
încălzire - la reparaţii.
- cimentul cu priză rapidă (10 minute) - ca expunere tegumentară
poate să genereze:
• Arsuri tegumentare (prin alcalinitate)
• Ulceraţii tegumentare (pe gambă, picioare, sau mâini)
• Dermite uscate (fisuri, eriteme, edem, eczeme)
• Distrofii unghiale
• Dishidroză - la Cr, Ni, Co (din componenţa cimentului)
• Dermatoze alergice
• Micoza degetelor (favorizată de factorii iritativi cronici)
- desprinderea cimentului întărit în forme, mai ales a celui cu conţinut
de SiO2 (cimentul de PORTLAND, conţine 20% SiO2) - reprezintă un
risc pentru aparatul respirator, chiar de silicoză - în funcţie de durata şi
intensitatea expunerii.
- azbocimentul aduce în discuţie oexpunere mult mai gravă - la azbest
- noxă cancerigenă care, într-o primă fază, poate da o afectare
pulmonară cronică numită azbestoză, dar în timp - după foarte mulţi
ani de expunere (20 - 30 de ani) - chiar mezotelioame, cancer
bronhopulmonar sau cancer gastro-intestinal.
- izolarea cu fibre de sticlă reprezintă un risc de apariţie, în timp a
iritaţiilor cutanate sau respiratorii
1.4. FACTORII AGRESIVI DE LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI RISCURILE
LA CARE SUNT SUPUŞI MUNCITORII DIN CONSTRUCŢII
I. Munca la înălţime determină de cele mai multe ori accidente de muncă prin cădere de la înălţime.
II. Munca în aer liber expune la diverse intemperii ca: variaţii bruşte de temperatură; expunere la temperaturi extreme; vânt; ploi; radiaţii ultraviolete şi infraroşii - solare (mai ales vara în activitate
maximă): Acestea favorizează:
- infecţiile sezoniere ale căilor aeriene superioare
Intemperii - afecţiuni reumatismale
- afecţiuni "á frigore"
- degenerescenţa elastică cutanată
Radiaţii ultraviolete - epitelioame (bazocelulare, spinocelulare) , melanoame maligne
III. Efortul fizic mare, mişcările repetitive, ridicarea de greutăţi, ortostatismul prelungit, şi poziţiile forţate (în funcţie de gradul de calificare), favorizează:
Suprasolicitarea - lombalgii frecvente , membrelor - tendinite şi întregului - artroze cu diverse localizări , pt trunchi - discopatii , epicondilite
IV. Expunerea la noxe chimice şi fizico-chimice :
- ciment: cu risc de apariţie a afecţiunilor tegumentare acute sau cronice (arsuri, ulceraţii, distrofii, dermite, dishidroze, micoze) sau, afecţiuni iritative pulmonare - prin pulberea de ciment;
- azbociment (risc de azbestoză sau cancer bronhopulmonar)
- fibre de sticlă - risc de iritaţii cutanate, sau respiratorii
- mase plastice cu conţinut de uree (formaldehidă) cu risc de apariţie a unor rinite sau astm bronşic
V. Expunerea cronică la zgomot poate determina cazuri de hipoacuzie până la surditate profesională.
VI. Expunerea la vibraţii cu diverse localizări şi frecvenţe prin uneltele vibratorii, ciocanul pneumatic, betoniera vibratorie expun la o patologie legată de această noxă (tulburări circulatorii la nivelul degetelor mâinilor - fenomene Raynaud - pentru utilizatorii de ciocan
pneumatic; artroze cu diverse localizări în funcţie de zona de acţiune a
vibraţiilor asupra corpului).
VII. Pistoletul de tăiere poate duce la accidente mortale.
PROPUNERI:
În scopul creşterii randamentului muncii în construcţii, precum şi a utilizării optime a forţei de muncă, calificate, se impune:
- organizarea raţională a procesului tehnologic şi micşorarea consumului de energetic profesional
- reducerea efortului fizic prin standardizarea tehnologiilor în unele activităţi care impun: transporturi manuale, pregătiri, preparări - cu manipulări diverse
- folosirea dispozitivelor de transport materiale, pentru
înlocuirea efortului fizic
- proiectarea unor scule şi utilaje ergonomice (suport tip scaun reglabil şi deplasabil la execuţia unor lucrări de pardoseli, acoperişuri etc.)
- reglementarea ritmului de muncă şi odihnă, şi folosirea integrală şi ritmică a timpului de muncă
- studierea posibilităţilor practice de rotaţie a muncitorilor în diferitele munci de bază, alternându-se solicitările energetice şi grupele musculare active, concomitent cu realizarea unor perioade de relaxare psiho-fiziologică
- inventarierea mijloacelor de combatere a riscului de expunere la microclimat rece prin adecvarea echipamentului individual şi optimizarea altor mijloace de protecţie individuală şi colectivă
- supravegherea medicală diferenţiată a muncitorilor prin efectuarea obligatorie a examenelor medicale la angajare şi a controalelor medicale periodice de medicina muncii, ţinând seama de natura importanţa solicitărilor fizice, de suprasolicitarea aparatului locomotor în condiţiile unui macroclimat dinamic, cu variaţii sezoniere importante
- asigurarea respectării prevederilor actualelor norme (HG 355/2011)) referitoare la examenul medical DE MEDICINA MUNCII la angajare şi periodic pentru angajaţii cu muncă la înălţime, cu scopul depistării contraindicaţiilor medicale pentru această categorie, contraindicaţii (afecţiuni cardiovasculare, ale sistemului nervos central, ale aparatului vizual, sau auditiv etc.) care ar putea duce la inconveniente şi chiar pierderi, atât pentru angajat cât şi pentru angajator, dacă nu s-ar aplica la timp interdicţia de muncă la înălţime pentru cel în cauză.