Masturbarea la copii

Exista o vreme când masturbarea era asociată cu diverse afecţiuni precum demenţă, isterie, epilepsie sau ipohondrie. Sigmund Freud considera că masturbarea la vârste fragede poate cauza isterie sau traume fizice, iar studentul sau - Felix Gattrel afirma în anul 1898 că masturbarea este mai frecvent întâlnită în cazul fetiţelor, activitatea în sine fiind considerată condamnabilă şi anormală de opinia publică.

După un secol de cercetări si analize, medicii pediatri din zilele noastre ne asigură că masturbarea la vârste fragede este un act inofensiv şi tranzitoriu. Conform unor studii de specialitate, 1,2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani se masturbează ocazional, iar 2,4% se masturbează aproape zilnic. Procentajele tind să descrească în jurul vârstei de 7 ani şi să revină pe o linie ascendentă în timpul adolescenţei.

Masturbarea a fost observată în unele cazuri la fetiţe cu vârste cuprinse între 3 şi 5 luni. O explicaţie posibilă a acestei tendinţe ar putea fi creşterea producţiei de hormon luteinizant până la vârsta de 12 luni. (2)

Ce este masturbarea la copil?

Masturbarea reprezintă auto-stimularea organelor genitale cu scopul de a obţine plăcere. Copiii pot folosi o mână sau un alt obiect. De multe ori copiii în vârstă de până la 2 ani îşi inspectează curioşi organele genitale în timpul băilor, însă acest fapt nu trebuie confundat cu masturbarea. In timpul masturbarii copilul poate deveni amețit, distras, iar pielea se înroşeşte. Frecvenţa cu care unii copii se masturbează poate varia de la câteva ori pe zi la o dată pe săptămână sau mai rar. Masturbarea poate apărea mai des atunci când un copil este somnoros, se plictiseşte, se uită la televizor sau este stresat.

Deşi există încă prejudecăţi în societatea contemporană în a-i privi pe copii ca pe fiinţe sexuale, masturbarea poate să apară firesc în dezvoltarea sexuală, fiind la fel de importantă precum deprinderea limbajului verbal, a motricității sau a nutriţiei necesare unei creşteri armonioase. (1)

Masturbarea la copii este un obicei normal?

Copiii, atât băieţii cât şi fetele, se joacă cu organele genitale externe în mod regulat în jurul vârstei de 5-6 ani. Până la vârsta de 15 ani aproape 100% dintre băieți și 25% dintre fete s-au masturbat până ce au atins orgasmul. Rata de masturbare în rândul adulţilor este de 95-99% dintre barbați şi 40-60% dintre femei. Faptul că băieţelul sau fetiţa dumneavoastră se masturbează este aşadar normal, cu nimic ieşit din comun - nu vă mai faceți probleme!

Cum deprind copiii masturbarea?

Copiii nu învaţă de la cineva să se masturbeze. Senzaţia de plăcere care este oferită de masturbare, odată descoperită, reprezintă principalul motiv pentru care copilul tău va dori să repete experienţa. Există studii de specialitate ale ultrasunetelor prenatale care au dezvăluit prezenţa acestei activităţi în rândul fetuşilor de sex masculin.

Fascinaţia pentru părţile corpului precum degetele de la mâini şi de la picioare, lobii urechilor şi organele genitale intervine la o vârstă extrem de fragedă, în jur de 6-7 luni. Unii psihologi au afirmat că există posibilitatea ca băieţii să fi văzut imaginea unei fetiţe goale - ceea ce a declanşat o fobie de a-şi pierde propriile organe genitale, deşi nimeni nu poate determina clar care este procesul de gândire al acestora.

Fetiţele ajung să-şi descopere organele genitale externe în jurul vârstei de 10-11 luni, uneori fiind preocupate să-şi introducă diverse obiecte în vagin, nas sau urechi doar de curiozitate.

Masturbarea la copiii de ambele sexe poate lua de asemenea forma frecării cu mâinile sau frecarea de alte obiecte, precum o pernă, o jucărie de pluş sau saltea.

Este important să reţinem că în general, copiii nu asociază această activitate cu sexualitatea sau relațiile sexuale adulte decât mult mai târziu, în perioada de pubertate. Masturbarea este adesea folosită de copii ca o metodă de calmare sau uşurare. (5, 6)

Când trebuie consultat un medic de specialitate?

De cele mai multe ori masturbarea reprezintă o etapă normală în dezvoltarea copilului. Există totuşi unele cazuri când acestă activitate iese din limitele normalului şi ar trebui să consultaţi un specialist. Iată când:

• în cazul în care activitatea devine compulsivă şi interferează cu alte activități normale
• atunci când copilul nu poate fi ușor de distras de la masturbare
• în cazul în care copilul simulează actul sexual cu un alt copil
• în cazul în care apare orice tip de penetrare împreună cu un alt copil
• în cazul în care masturbarea devine dureroasăși copilul manifestă simptome ale durerii
  
• în cazul în care frecvenţa masturbării creşte în mod neaşteptat
• atunci când observaţi apariţia unor practici precum sexul oral împreună cu un alt copil
• atunci când copilul devine deosebit de nefericit sau trist
• în cazul în care masturbarea este urmată de zgârieturi sau inflamaţii în zona genitală (copilul poate avea o infecție cu oxiuri sau o infectie a vezicii urinare)

Masturbarea în spaţiile publice

Considerată o activitate privată de către adulţi, copiii nu înțeleg implicațiile sociale ale masturbării publice. Aceştia asociază masturbarea cu orice ce alt joc inofensiv, precum scobitul în nas sau urechi ş.a.m.d. Sentimentul de pudoare nu este deocamdată clar dezvoltat, astfel încât copiii se vor manifesta fără să facă o distincţie evidentă între spaţiul privat şi cel public. Important este să nu exagerați printr-o corecţie prea dură care ar putea să afecteze dezvoltarea psihico-socială a copilului în viitor.

Evitaţi pedepsele pe cât posibil, ţinând cont şi de faptul că nu ar trebui să li se creeze un sentiment de vinovăţie, deoarece acest lucru poate avea efecte devastatoare asupra stimei de sine şi a dezvoltării sexuale la vârsta adultă.

Iată cum puteți controla comportamentul indecent al copilului în public:

• Stabiliți limite: explicați copilului că masturbarea este o activitate privată, la fel ca şi mersul la toaletă - ce ar trebui să se limiteze în dormitor sau baie.
• Distrageți-i atenţia: găsiți o activitate cu care copilul îşi poate ocupa mâinile (jocul cu mingea, culesul de flori etc.).
• Ignorați masturbarea la culcare sau în timpul pauzelor de dormit şi încurajați babysitter-ul sau educatoarea să facă acelaşi lucru.
• Fiți mai afectuos cu copiii prin îmbrățișări şi mângâieri mai dese!
• Oferiți copilului un obiect de securitate (ursuleț de pluș, papuşă, păturică) atunci când ieşiţi în public, deoarece copiii pot folosi masturbarea ca o activitate de suport în condiţii noi de stres.
• Copiii cu intârzieri de dezvoltare sau alte deficienţe mentale, care nu sunt atât de receptivi la raționament, pot fi îndrumaţi cu ajutorul unor tehnici de recompensare - întărirea negativă (dacă nu faci x primeşti y).

Cum vă puteţi ajuta copilul?

Fiți realiști

Este imposibil și inutil să eliminați masturbarea. Acceptați faptul că un copil îşi descoperă singur trupul şi bucurați-vă împreună cu el, în mod egal pentru fiecare parte nou descoperită a corpului. Nu dați o importanţă mărită unuia sau altuia dintre organe. Ele ar trebui să fie egal percepute de către copil şi interiorizate ca părţi ale identităţii corporale de sine. Ca părinte, puteți controla locul în care se desfăşoară acestă activitate normală de autocunoaştere sexuală. Sugerați-i că autoexplorarea corporală nu trebuie facută în public, ci în spaţiu privat, intim, în siguranţa camerei personale şi puteţi folosi ca argument regulile sociale.

Ignorați masturbarea înainte de orele de somn

Nu interziceți copilului să stea culcat pe abdomen sau cu mâinile între picioare. Dați-i libertate şi nu îl verificați în mod obsesiv!

Distrageți-i atenţia

Încercați să-i distrageți atenţia prin oferirea unei jucării sau a unei activităţi. Dacă nu funcţionează, explicați-i că ar fi mai bine să se retragă în camera de dormit sau în baie, precum şi faptul că acest lucru nu este permis când se află şi alte persoane în preajmă. În jurul vârstei de 4 sau 5 ani copiii devin sensibili la sentimentele altor oameni și pot înțelege că ar trebui să se masturbeze numai atunci când sunt singuri.

Discutați acest aspect cu educatoarea sau babysitter-ul

Sfătuiți persoanele care au grijă de copil să abordeze cu delicateţe acest aspect. Aceştia pot încerca să capteze atenţia copilului prin fraze de genul: „Acum avem nevoie de tine alături de noi”.

Apropiați-vă de copil

Unii copii se masturbează mai puțin dacă primesc îmbraţişări sau se joacă cu părinţii pe tot parcursul zilei. Rezervați-vă zilnic măcar o oră pe care să o petreceți jucându-vă alături de el şi oferindu-i afecţiune din plin.

Greşeli frecvente

De cele mai multe ori părinţii fac greşeala de a încerca să elimine complet masturbarea. Copiii nu ar trebui să fie niciodată pedepsiți fizic pentru masturbare. Etichetarea masturbării cu termeni precum „rău”, „murdar”, „păcătos” este complet eronată şi va duce doar la rezistenţă din partea copilului precum şi la ulterioare inhibiţii sexuale. Fiți înţelegători şi aveți răbdare! Procesul de creştere este anevoios, dar vă poate aduce mari satisfacţii când veți realiza că singurul lucru de care are nevoie copilul dumneavoastră este multă dragoste şi atenţie. (4, 3)