Mai mult de jumătate din pacienții cu COVID de lungă durată au și „ceață mentală” persistentă

„Long COVID” sau COVID de lungă durată este definit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) ca simptome anterioare COVID-19 care persistă sau reapar în termen de trei luni de la recuperarea de la infecție sau dezvoltarea de noi simptome care durează cel puțin două luni. „Ceața cerebrală”, caracterizată prin confuzie, uitare, lipsă de concentrare și pierderea clarității mentale, este unul dintre simptomele comune asociate cu COVID de lungă durată, împreună cu deficiențe în atenția susținută, memorie și flexibilitate cognitivă.
Într-un studiu recent publicat în eClinicalMedicine, cercetătorii au investigat dacă prevalența declinului cognitiv semnificativ poate servi drept marker diagnostic pentru COVID de lungă durată. De la apariția virusului SARS-CoV-2 la sfârșitul anului 2019, peste 770 de milioane de persoane la nivel global au fost infectate, aproape șapte milioane dintre acestea decedând din cauza bolii. O proporție semnificativă dintre supraviețuitorii COVID-19, între 30-60%, raportează simptome persistente pentru săptămâni sau luni după recuperarea de la infecția cu SARS-CoV-2.

Studiul a inclus un cohort de participanți europeni, împărțiți în trei grupuri: cei cu COVID de lungă durată auto-raportat, grupul fără COVID (controale sănătoase) și cei cu istoric de COVID-19 dar fără COVID de lungă durată. Participanții au completat două teste de funcție cognitivă - Testul de Reacție Simplă (SRT) și Testul de Vigilență Numerică (NVT) - și șase chestionare care măsoară starea de spirit, sănătatea mintală, oboseala, somnul, trauma și coeficientul de inteligență (IQ).

Rezultatele studiului au arătat că pacienții cu COVID de lungă durată au răspuns semnificativ mai lent la SRT, cu un timp mediu de reacție (RT) de 0,49 secunde, comparativ cu controalele sănătoase cu un RT mediu de 0,34 secunde. Aproximativ 53,5% dintre pacienții cu COVID de lungă durată au experimentat încetinire cognitivă severă, comparativ cu 4% dintre controalele sănătoase. Pacienții cu COVID de lungă durată cu scoruri mai scăzute la testul SRT au raportat rezultate semnificativ mai scăzute în evaluările sănătății mintale, somn mai puțin odihnitor și tendințe depresive mai mari.

Nu s-a observat nicio diferență în încetinirea cognitivă între pacienții cu COVID de lungă durată care au fost spitalizați din cauza COVID-19 comparativ cu pacienții cu COVID de lungă durată care nu au fost spitalizați, sugerând că severitatea infecției acute cu SARS-CoV-2 nu pare să determine efectele cognitive ale COVID de lungă durată. De asemenea, prezența condițiilor psihologice sau neurologice preexistente, cum ar fi depresia, nu a influențat simptomele cognitive la pacienții cu COVID de lungă durată.

Concluziile studiului indică faptul că un procent semnificativ de 53% dintre pacienții cu COVID de lungă durată prezintă o încetinire cognitivă semnificativă, care nu pare să se îmbunătățească în timp. Această încetinire cognitivă persistentă la pacienții cu COVID de lungă durată a fost asociată cu o severitate crescută a acestui simptom neurologic. Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele responsabile pentru deficitele cognitive observate la pacienții cu COVID de lungă durată și pentru dezvoltarea unor intervenții viitoare pentru prevenirea și tratarea bolii.

sursa: News Medical
foto: PeopleImages.com - Yuri A / Shutterstock.com