Locuitorii din suburbii au un risc de depresie mai mare decât cei din ​​centrele orașelor, arată o nouă cercetare

Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători din diverse universități, și-a propus să identifice factorii din mediul urban care influențează bunăstarea psihologică. Autorii au luat în considerare provocările care vin odată cu creșterea rapidă a orașelor și un mod de a construi mai ecologic pentru a sprijini bunăstarea locuitorilor urbani.
Folosind instrumente de învățare automată, cercetătorii au examinat imagini din satelit ale clădirilor din Danemarca pe o perioadă de 30 de ani și le-au clasificat în funcție de înălțime și densitate. Ei au combinat aceste date cu adresele rezidențiale individuale, dosarele de sănătate și registrele socio-economice pentru a ține cont de factorii de risc cunoscuți pentru depresie. Studiul nu a găsit nicio corelație clară între zonele dense din interiorul orașului și depresie, sugerând că centrele dense ale orașelor pot oferi oportunități de rețele sociale și de interacțiune care sunt benefice pentru sănătatea mintală. De asemenea, nu s-a constatat că zonele rurale cresc riscul de probleme de sănătate mintală.

În mod surprinzător, studiul a arătat că cel mai mare risc de depresie a fost găsit în suburbiile cu locuințe joase, în care stă o singură familie. Cercetătorii speculează că factori precum naveta lungă cu mașina, lipsa spațiilor publice deschise și densitatea insuficientă a rezidenților pentru a susține zonele comerciale locale și adunările sociale pot contribui la acest risc crescut. Studiul sugerează că clădirile cu mai multe etaje din suburbiile centrale sau apropiate, cu acces ușor la spații deschise, cum ar fi parcuri verzi sau țărmuri, au prezentat riscuri mai mici.

O nouă planificare urbană

Implicațiile pentru planificarea urbană includ o recomandare de a evita extinderea continuă a zonelor suburbane cu densitate scăzută, dependente de mașini. În schimb, studiul propune investiții în locuințe înalte, fără dependență de mașinile private, combinate cu un design spațial atent pentru a crește accesul la natură și la spațiile publice deschise. Se sugerează, de asemenea, îmbunătățirea accesibilității suburbiilor existente la serviciile urbane și spațiile deschise și promovarea cartierelor pe care se poate plimba pe jos în zonele dependente de mașini.

Studiul subliniază importanța densității în crearea de comunități pline de viață care susțin interacțiunile sociale și facilitățile, beneficiind în același timp de spațiu deschis. De asemenea, recunoaște că alegerea unei locuințe este influențată de factori socioeconomici, iar abordarea inegalității și crearea de proiecte de locuințe cu venituri mixte sunt esențiale pentru a preveni gentrificarea și strămutarea comunităților cu venituri mici.

Deși concluziile studiului sunt specifice Danemarcei, cadrul dezvoltat poate servi drept fundație pentru cercetări ulterioare în diferite contexte culturale și geografice. Scopul este de a folosi planificarea urbană ca mijloc de îmbunătățire a bunăstării și incluziunii în orașe, atenuând în același timp schimbările climatice.

sursa: MedicalXpress
foto: Jandrie Lombard/Shutterstock