Lipsa excitației - de ce nu mă excit?

Lipsa excitației sexuale, caracterizată prin absența sau scăderea dorinței sexuale, reprezintă o problemă de sănătate comună, care poate să apară la orice vârstă, atât la femei, cât și la bărbați, cauzată în general de dezechilibrele hormonale sau de tulburările de sănătate mentală. Atunci când se manifestă pe termen lung (mai mult de șase luni) și se caracterizează prin absența actelor și a fanteziilor sexuale sau chiar printr-o aversiune extremă față de relațiile sexuale, lipsa excitației sexuale este un simptom al unei tulburări ale dorinței sexuale. (1, 2)

Ce tulburări ale dorinței sexuale există?

Lipsa dorinței de a întreține relații sexuale poate reprezenta o disfuncție sexuală și poate avea numeroase cauze potențiale. Deși subapreciată, prevalența tulburărilor de dorință sexuală ar putea depăși 30% în rândul femeilor și 15% în rândul bărbaților. Principalele tulburări care afectează dorința de a întreține relații sexuale sunt tulburarea sexuală hipoactivă și tulburarea de aversiune sexuală. (2)

Tulburarea sexuală hipoactivă (tulburarea prin dorință sexuală hipoactivă)

Tulburare caracterizată prin absența persistentă sau diminuarea dorinței sexuale, care duce la o reducere semnificativă a activității sexuale. În prezent, tulburarea sexuală hipoactivă afectează aproximativ 1 din 10 femei, fiind asociată în general cu tulburări de sănătate mentală sau cu o stare emoțională negativă. Absența activităților sexuale poate conduce la dificultăți interpersonale, sporind în unele cazuri sentimentele de depresie. (2, 3, 4)

Tulburarea de aversiune sexuală

Afecțiune psihologică care se caracterizează prin respingerea sau evitarea activităților sexuale, din cauza unor sentimente puternice de dezgust sau aversiune față de actul sexual în sine sau de partenerul sexual. Tulburarea de aversiune sexuală este cauzată în general de experiențe traumatizante din trecut sau de diferite afecțiuni mentală, precum depresia sau anxietatea. (2, 5)

De ce nu mă excit?

Lipsa excitației poate avea multiple potențiale cauze, iar identificarea cu precizie a cauzei specifice este esențială pentru a putea avea din nou o viață sexuală normală. Cauzele comune ale lipsei excitației includ:

• alte probleme sexuale, care determină durere sau disfuncții sexuale și care pot reduce dorința sexuală;
• anxietatea sau depresia;
• traumele sexuale și/sau fizice;
• oboseala sau stresul prelungit;
• o sarcină recentă;
• administrarea anumitor medicamente (precum medicamentele antihipertensive, preparatele hormonale, narcoticele sau psihotropele);
• abuzul sau dependența de droguri sau de alcool. (2, 3)

În plus, diferite afecțiuni medicale, precum hipertensiunea arterială, incontinența urinară, diabetul, hipotiroidismul, sindromul metabolic sau tulburările neurologice, pot contribui la diminuarea dorinței sexuale. (3)

Diagnostic

Tulburările de sănătate sexuală care afectează dorința și libidoul sexual sunt în general dificil de diagnosticat, în special din cauza comunicării ineficiente între medic și pacient. Diagnosticul presupune evaluarea de către medic a istoricului sexual al pacientului și utilizarea sistemului de screening pentru scăderea dorinței sexuale (n.r. instrument medical utilizat pentru a evalua nivelul de scădere a dorinței sexuale, ce constă într-un set de întrebări care îi ajută pe medici să determine cauza scăderii dorinței sexuale a pacientului). (3)

Tratament

În majoritatea cazurilor, tratamentul pentru tulburările care afectează dorința de a întreține relații sexuale este psihoterapia. Potrivit specialiștilor, disfuncțiile sexuale sunt în general cauzate de conflicte inconștiente, care, prin intermediul psihoterapiei, tind să fie depășite. În general, însă, rapoartele indică faptul că disfuncțiile sexuale pot persista, chiar și după ședințele de psihoterapie. (2)

Alte terapii sau tratamente care pot fi folosite pentru lipsa excitației:

• terapia duală sexuală (formă de terapie sexuală care se concentrează pe tratamentul atât al tulburărilor sexuale fizice, cât și al problemelor psihologice sau emoționale care le pot cauza);
• terapii hormonale (terapia cu testosteron poate îmbunătății funcția sexuală a femeilor aflate la postmenopauză);
• terapia mindfulness sau alte forme de terapii care pot reduce stresul și îmbunătății starea generală de bine);
• medicamente care acționează asupra neurotransmițătorilor din creier (aprobate pentru tratarea tulburării de dorință sexuală hipoactivă la femei). (3, 5, 6)