Legătură între simptomele de sănătate mintală și consumul crescut de nicotină la tineri

Un grup de cercetători coordonat de Emily Hackworth a investigat relația dintre simptomele de sănătate mintală (în special anxietate, depresie și singurătate) și utilizarea de produse cu nicotină (țigări convenționale vs. dispozitive electronice) în rândul adolescenților și tinerilor (16-19 ani). Studiul, publicat în Nicotine & Tobacco Research, atrage atenția asupra faptului că, în actualul context post-pandemie, simptomele emoționale interne (numite intern „internalizarea simptomelor de sănătate mintală”) cresc riscul de consum de nicotină, în special prin e-țigarete.

• Fumatul și sănătatea mintală: Deja se cunoștea faptul că între consumul de țigări (în special cele clasice) și starea emoțională alterată (anxietate, depresie) există o relație bidirecțională. Totodată, adolescența este o perioadă cu vulnerabilitate mare, marcată de transformări biologice, psihosociale și emoționale.
• Expansiunea produselor cu nicotină: În ultimii ani, dispozitivele electronice (e-țigarete, vape) au devenit extrem de populare printre tineri, fiind promovate ca opțiuni „mai puțin dăunătoare” comparativ cu țigările tradiționale. Cu toate acestea, efectele lor asupra sănătății - și legătura cu tulburările mintale - sunt mai puțin înțelese.
• Pandemia și factorii de stres adiacenți: Lockdown-urile, izolarea socială și incertitudinile legate de COVID-19 au crescut problemele de sănătate mintală la adolescenți. Această perioadă ar fi putut influența și comportamentul de consum de substanțe.

Obiective și date colectate

1. Scop principal: Investigarea dacă anumite tipuri de produse cu nicotină (combustibile versus necombustibile) sunt asociate mai puternic cu simptomele emoționale interne (anxietate, depresie, tristețe etc.) la tinerii cu vârste între 16-19 ani.  
2. Sursa datelor: International Tobacco Control (ITC) Adolescents Tobacco and Vaping Survey, efectuat între 2020 și 2023, a furnizat informații despre 80.000+ adolescenți din trei țări: Canada, Anglia și SUA.  
3. Categorii de consum:  

• Fără utilizare de nicotină  
• Exclusiv necombustibil (e-țigări, vape etc.)  
• Exclusiv combustibil (țigări tradiționale, narghilea/pipe)  
• Utilizare duală (ambele categorii)  

4. Măsurile pentru sănătatea mintală: Auto-raportarea simptomelor de anxietate, depresie și alte probleme emoționale interne, apoi generarea unei variabile dicotomice: prezența (da) sau absența (nu) a simptomelor emoționale interne.

Rezultate

Asocierea semnificativă între simptomele mintale și orice tip de consum de nicotină  

Adolescenții cu simptome emoționale interne aveau o probabilitate crescută să consume produse cu nicotină față de cei fără aceste simptome.

Relația cea mai puternică: utilizare duală  

Cea mai mare creștere a riscului apare la tinerii care folosesc atât produse combustibile, cât și necombustibile (vaping + țigarete), cu un raport de risc crescut cu aproximativ 91%.

E-țigaretele ca factor major  

• A doua cea mai mare asociere a fost găsită la exclusiv e-țigarete (produse necombustibile), cu un risc crescut de 70%.  
• Consumatorii exclusiv de țigări combustibile aveau, de asemenea, un risc crescut, dar mai redus față de celelalte categorii.

Rolul pandemiei  

Autorii sugerează că efectele negative ale pandemiei asupra sănătății mintale ar fi putut accentua tendința de a recurge la produse cu nicotină drept mecanism de gestionare a stresului sau a anxietății.

Concluzii și implicații

Lecții pentru prevenție și politici de sănătate  

• E-țigaretele, considerate adesea „mai sigure” decât țigările tradiționale, pot fi asociate cu niveluri crescute de simptome anxio-depresive la adolescenți, mai ales când sunt folosite împreună cu alte produse.  
• Programele de prevenție a consumului de nicotină la tineri ar trebui să includă mesaje despre riscurile pentru sănătatea mintală, nu doar aspectele legate de boli respiratorii sau cardiovasculare.

Necesitatea continuării studiilor  

• Studiul fiind observațional, nu clarifică cauzalitatea - nu se știe dacă adolescenții cu stări emoționale proaste caută nicotină sau dacă nicotina agravează sănătatea mintală.  
• Sunt necesare studii longitudinale pe termen mai lung și analize care să diferențieze mecanismele de coping versus efectele fiziologice directe ale nicotinei.

Adolescenții vulnerabili și intervenții timpurii  

• Datele confirmă faptul că adolescenții cu anxietate/depresie nediagnosticate sau netratate devin mai predispuși să inițieze consum de nicotină devreme, având riscul să continue în viața adultă.  
• Eforturile de screening și tratament precoce al problemelor mintale (ex: screening în școli sau la medicul pediatru) pot reduce „auto-medicația” prin nicotină.

Semnificații pentru promovarea e-țigaretelor ca alternativă  

Deși unele politici recomandă e-țigareta drept opțiune „de tranziție” pentru fumătorii adulți, cercetătorii avertizează că această strategie trebuie revizuită în cazul adolescenților, dat fiind riscul potențial de impact negativ suplimentar asupra sănătății mintale.

Acest studiu evidențiază o legătură consistentă între simptomele mintale interne (anxietate, depresie, tristețe) și tendința sporită de a folosi produse cu nicotină în rândul adolescenților. În special, e-țigările (sau combinația cu țigările convenționale) apar drept motoare ale acestei asocieri. Rezultatele vin într-un context post-pandemic ce a amplificat stresul și izolarea socială, iar autorii sugerează nevoia de:

• Intervenții ce abordează simultan sănătatea mintală și consumul de nicotină.  
• Informări mai clare despre posibilele efecte negative ale vapingului asupra bunăstării emoționale la tineri.  
• Investigații viitoare pentru a stabili sensul cauzalității și strategii de reducere a folosirii nicotinei în adolescență.