La fel de bun ca Gouda: îmbunătățirea calității alternativelor de brânză

La fel de bun ca Gouda: îmbunătățirea calității alternativelor de brânză

©

Autor:

La fel de bun ca Gouda: îmbunătățirea calității alternativelor de brânză
Alternativa la brânzeturi tradiÈ›ionale reprezintă o provocare majoră în industria alimentară, întrucât gustul, textura È™i caracteristicile senzoriale specifice brânzeturilor de origine animală sunt greu de reprodus doar din ingrediente vegetale. În plus, consumatorii care aleg produse pe bază de plante doresc nu doar substituenÈ›i gustoÈ™i, ci È™i beneficii nutriÈ›ionale îmbunătățite (un conÈ›inut redus de grăsimi saturate È™i un aport proteic adecvat). Cercetările conduse de oamenii de È™tiință de la Universitatea Guelph din Ontario È™i Canadian Light Source Inc. din Saskatchewan se concentrează pe modul în care proteinele vegetale interacÈ›ionează cu amestecurile de grăsimi, urmărind să obÈ›ină un produs cu textură È™i proprietăți la topire cât mai apropiate de cele ale brânzei obiÈ™nuite, însă cu profil nutriÈ›ional mai sănătos.
Un punct central al cercetărilor îl reprezintă înÈ›elegerea structurii È™i funcÈ›ionalității proteinelor din diverse surse vegetale – de exemplu, mazărea, lintea sau faba (bob). La obÈ›inerea unui analog de brânză, proteinele nu doar contribuie la formarea unei reÈ›ele care conferă fermitate È™i elasticitate, ci È™i interacÈ›ionează cu lipidele din formulare. S-a demonstrat în studii anterioare că folosirea unui amestec de uleiuri (25% ulei de cocos È™i 75% ulei de floarea-soarelui) poate conferi o textură apropiată de cea a brânzei, menÈ›inând însă un nivel redus de grăsimi saturate. Astfel, se atenuează problema excesului de ulei de cocos, care conferă fermitate È™i cremozitate, dar È™i un conÈ›inut ridicat de grăsimi saturate.

În acest context, autorii au evaluat modul în care diferiÈ›i izolaÈ›i proteici (din mazăre, linte, faba), la concentraÈ›ii de 7,5%, influenÈ›ează parametrii fizici ai „brânzei” vegetale – printre care duritatea, topirea, pierderea de ulei, comportamentul la întindere È™i viscoelasticitatea la temperaturi variate (de la 20 °c la 95 °c). Rezultatele arată că, în general, cu cât proporÈ›ia de ulei de cocos creÈ™te, cu atât produsele devin mai ferme. TotuÈ™i, o observaÈ›ie remarcabilă este că un anume tip de proteină din mazăre (denumit PP1) combinat cu 25% ulei de cocos a condus la o fermitate similară cu cea a brânzei alternative bazate pe 100% ulei de cocos, având totodată un conÈ›inut semnificativ mai scăzut de grăsimi saturate. Aceste concluzii indică existenÈ›a unor interacÈ›iuni proteină–lipidă de natură să îmbunătățească proprietățile de textură È™i topire, fără a sacrifica profilul nutriÈ›ional.

Un alt aspect important este comportamentul la topire, la întindere È™i la pierderea de ulei, factori esenÈ›iali pentru percepÈ›ia „autenticității” brânzeturilor vegetale. Produsele obÈ›inute cu 25% ulei de cocos È™i proteina de mazăre PP1 s-au dovedit competitive sau chiar superioare în comparaÈ›ie cu variantele care includ exclusiv ulei de cocos – atât în ceea ce priveÈ™te fermitatea, cât È™i parametrii la încălzire (de exemplu, gradul de topire È™i uÈ™urinÈ›a de a se întinde atunci când sunt supuse unor temperaturi mari, precum în cazul unui sandwich la grill).

Aceste observaÈ›ii deschid calea către formulări mai sănătoase È™i mai durabile de brânzeturi pe bază de plante. Prin reducerea semnificativă a fracÈ›iei de grăsimi saturate È™i selectarea atentă a izolatului proteic, se poate obÈ›ine o textură coerentă cu cea a brânzeturilor tradiÈ›ionale È™i proprietăți senzoriale similare, care să satisfacă aÈ™teptările consumatorilor. Cercetătorii subliniază că, pentru a avea un produs cu adevărat viabil pe piață, trebuie găsit un echilibru între nutriÈ›ie (conÈ›inut ridicat de proteine È™i redus în grăsimi saturate), funcÈ›ionalitate (topire, întindere, fermitate) È™i gust. Pe viitor, îmbunătățirea cunoÈ™tinÈ›elor despre interacÈ›iunile complexe dintre proteinele vegetale È™i diverse amestecuri lipidice va juca un rol esenÈ›ial în dezvoltarea unor alternative la brânzeturile lactate cât mai apropiate de produsele originale, atât în ceea ce priveÈ™te plăcerea de consum, cât È™i beneficiile pentru sănătate.

Data actualizare: 15-01-2025 | creare: 15-01-2025 | Vizite: 82
Bibliografie
Image by Philip Lindvall on Pixabay

Cameryn Sanders, Jarvis Stobbs, Stacie Dobson, and Alejandro G. Marangoni. Impact of protein sources on the functionality of plant-based cheeses formulated with saturated and unsaturated fat. Physics of Fluids, 2025 DOI: 10.1063/5.0238556
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Băuturi fermentate pe bază de plante: compoziÈ›ie nutriÈ›ională, proprietăți senzoriale È™i beneficii pentru sănătate
  • ÃŽnlocuitorii de carne pe bază de plante - dezbatere privind beneficiile pentru sănătatea cardiovasculară
  • Brânza viitorului: consumatorii sunt deschiÈ™i către alternative la produsele de origine animală
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum