Îți mor neuroni dacă bei alcool? Modificări în creier produse de alcool

Alcoolul este unul dintre cele mai accesibile și consumate droguri din întreaga lume, cu toate acestea nu sunt conștientizate pe deplin efectele pe care le determină în organism.

Poate unul dintre cele mai afectate organe este creierul. La acest nivel, alcoolul are un efect depresor. Regiunile în care au loc scăderi semnificative ale activității, sunt cortexul prefrontal și cel temporal.

Cortexul prefrontal este regiunea responsabilă de raționament în general și are rol în prevenirea comportamentului agresiv, prin efectul său, alcoolul, scade capacitatea de control și comportamentul agresiv este exacerbat.

Cortexul temporal, unde este situat hipocampul, reprezintă regiunea responsabilă de formarea și stocarea amintirilor. Scăderea activității acestei regiuni, este în legătură directă cu episoadele de „uitare”, în urma consumului exagerat de alcool.

În plus, are capacitatea de a scădea consumul de energie în cerebel, structura ce se ocupă de activitatea motorie-coordonatoare a corpului.

Se cunoaște faptul că avem peste 100 de miliarde de neuroni în creier. Aceste celule pot comunica foarte repede între ele, prin intermediul impulsurilor nervoase (potențiale de acțiune). Când un impuls ajunge la axon, terminațiile axonale eliberează neurotransmițători ce transmit semnalele la celulele următoare.

Serotonina, denumită și „hormonul fericirii”, este o moleculă responsabilă de starea de bine. Este unul dintre cei mai influențați neurotransmițători, prin creșterea nivelului acestuia, determină în principal adicția.

Dopamina, este un alt neurotransmițător excitant, considerat de asemenea în legătura directă cu starea de bine. Asupra acestuia, alcoolul crește nivelul și determină ca și în cazul serotoninei, dependența.

GABA (acidul gama-aminobutiric) este un neurotransmițător inhibitor. Alcoolul crește activitatea acestuia, rezultatul fiind inhibiția activității creierului. Este practic un depresor al organismului.

Glutamatul este unul dintre cei mai importanți neurotransmițători excitanți ai sistemului nervos. Afectează acești receptori prin scăderea activității. Este implicat în funcția musculară, așadar atunci când activitatea este supresată, apar modificari de vorbire, necoordonare, fenomene cunoscute în cazul consumului de alcool. (2)

Alcoolul trece direct din tractul gastro-intestinal în vasele sangvine. În câteva minute, sângele transportă alcoolul la toate părțile corpului, inclusiv creier. Acesta afectează neuronii în mai multe feluri. Alterează membranele neuronale și implicit canalele ionice, enzimele și receptorii. Se leagă direct de receptorii pentru acetilcolină, serotonină, GABA și NMDA. Produce o scădere a activității neuronale și permite ionilor de clor să pătrundă în porțiunea post-sinaptică. Acești ioni au o încărcătură electrică negativă ce deterimină scăderea excitabilității.

 

Acțiunea alcoolului la nivelul neuronilor se traduce prin afectarea receptorilor excitatori și inhibitori. Fenomenele inhibitorii se datorează unei hiperpolarizări a neuronilor, secundară unui infux de ioni de clor. Neuronii devin mai puțin capabili să determine potențiale de acțiune. Receptorii excitatori, sunt dependenți de cei ce controlează influxul de sodiu și calciu și implicita depolarizare a membranei neuronale. Expunerea cronică la alcool alterează funcția acestor receptorilor. (3)

Activitatea neuronală va scade datorită efectului sedativ pe care îl deține. Acest efect este accentuat deoarece scade efectul excitator al glutamatului și a receptorilor NMDA.

Consumul cronic duce la hipersensibilizarea receptorilor NMDA la glutamat, desensibilizând astfel receptorii GABA.

Determină de asemenea dependența și adicția, plus alte probleme neurologice. Persoanele dependente vor avea tremurături, probleme ale somnului, insomnii și chiar unele simptome mai grave, precum halucinațiile și chiar convulsiile. (4, 5)

Alcoolul produce un efect sedativ-hipnotic în faza de intoxicație acută, la majoritatea persoanelor, dar scade calitatea somnului. Persoanele cu apnee, adesea vor observa episoade apneice mai lungi și mai severe și episoade de hipoxie, după consumul de alcool. La alte persoane însă, poate acționa ca și un stimulent.

Atunci când apare intoxicația, are un efect vasodilatator, dar la o cantitate și mai mare, are acțiune vasoconstrictoare, crescând pesiunea sangvină, și astfel determinând dureri de cap și migrene. (3)

Expunerea cronică la doze mari de alcool determină modificari profunde în morfologia, proliferarea și supraviețuirea neuronilor. De exemplu, neuronii noi formați sunt generați din celulele stem neurale. Prin ingestia de alcool, atât proliferarea celulelor stem neurale cât și supraviețuirea neuronilor produși, sunt scăzute. Unele studii imagistice au demonstrat o reducere substanțială în volum a structurilor creierului, la persoanele alcoolice, în special în cortexul prefrontal și cerebel, iar perioada de abstinență se pare că promovează o recuperare parțială a acestor structuri.

Alcoolul afectează neuronii într-un mod variat, la creierul adult. Descreșterea numărului de neuroni prin accentuarea procesului de apoptoză și scăderea proliferării celulare, fiind efectele cele mai comune. (6)