Integrarea sprijinului pentru renunțarea la fumat în psihoterapia pentru depresie și anxietate crește ratele de renunțare

Fumatul este principala cauză de îmbolnăvire și deces prevenibil la nivel mondial, afectând în special persoanele cu tulburări psihologice. Persoanele cu depresie sau anxietate au o probabilitate de două ori mai mare de a fuma comparativ cu populația generală. În Regatul Unit, aproximativ 32% dintre persoanele cu depresie sau anxietate sunt fumători, iar în SUA procentul ajunge la 30-36%. Deși aceste persoane sunt la fel de motivate să renunțe la fumat, rata lor de succes este cu 19% mai mică decât cea a celor fără afecțiuni psihice. Există dovezi care sugerează că fumatul poate contribui la apariția bolilor mintale și că renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea mentală.

Obiectivul studiului ESCAPE

Studiul ESCAPE (intEgrating Smoking Cessation treatment As part of usual Psychological care for dEpression and anxiety) și-a propus să evalueze fezabilitatea și acceptabilitatea integrării tratamentului pentru renunțarea la fumat în cadrul serviciilor psihologice obișnuite (IAPT – „Improving Access to Psychological Therapies”) pentru pacienții cu depresie și anxietate. Această integrare ar putea aduce beneficii semnificative atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru reducerea bolilor asociate fumatului. Studiul a urmărit să stabilească dacă această abordare este realizabilă la scară largă și dacă afectează în vreun fel eficiența tratamentului psihologic obișnuit.

Metodologie

ESCAPE a fost un studiu pilot randomizat, controlat, desfășurat între iunie 2018 și august 2021, în patru regiuni NHS din Regatul Unit, incluzând cinci servicii IAPT. Participanții au fost împărțiți în două grupuri:

• Grupul de intervenție: a primit terapia cognitiv-comportamentală (CBT) standard pentru depresie și anxietate, la care s-a adăugat suport comportamental și farmacologic pentru renunțarea la fumat, pe o durată de până la 12 sesiuni.
• Grupul de control: a beneficiat doar de tratamentul psihologic standard, cu recomandarea de a accesa servicii de renunțare la fumat după finalizarea terapiei.

Studiul a inclus 135 de participanți cu vârsta de peste 18 ani, care fumau zilnic de cel puțin un an și care prezentau simptome de depresie sau anxietate moderate spre severe (scor PHQ-9 ≥ 10 și/sau GAD-7 ≥ 8). Practicienii IAPT au fost instruiți ca „consilieri pentru renunțarea la fumat” și au integrat în sesiunile lor o intervenție bazată pe CBT adaptată pentru dependența de nicotină.

Rezultate

• Acceptabilitate și fezabilitate: Studiul a demonstrat că integrarea tratamentului pentru renunțarea la fumat în serviciile psihologice este posibilă, fără a afecta negativ rata de finalizare a terapiei. Majoritatea participanților au considerat că intervenția este utilă și că IAPT este un mediu potrivit pentru acest tip de sprijin.
• Eficiența intervenției: La 3 luni de la începutul studiului, 17,8% dintre participanții din grupul de intervenție au reușit să renunțe la fumat (verificat biologic), comparativ cu doar 2,3% în grupul de control. La 6 luni, rata de succes a fost de 25% în grupul de intervenție, față de 8% în grupul de control.
• Impact asupra sănătății mintale: Nu s-au observat agravări ale simptomelor de depresie și anxietate în urma renunțării la fumat. Dimpotrivă, persoanele care au reușit să renunțe au raportat o îmbunătățire a stării emoționale.
• Provocări: Studiul a identificat câteva dificultăți, cum ar fi fluctuațiile personalului IAPT și timpul limitat pentru includerea intervenției în sesiunile standard. De asemenea, accesul la medicamente pentru renunțarea la fumat (ex. vareniclină) a fost uneori problematic.

Concluzii și implicații pentru viitor

Rezultatele studiului ESCAPE sugerează că integrarea tratamentului pentru renunțarea la fumat în serviciile psihologice este fezabilă și poate îmbunătăți ratele de renunțare la fumat fără a afecta negativ tratamentul depresiei și anxietății. Această abordare ar putea contribui la reducerea semnificativă a bolilor legate de fumat în rândul persoanelor cu afecțiuni psihice.  

Pentru implementarea la scară largă, ar fi necesare ajustări în sistemele de sănătate, cum ar fi optimizarea încărcăturii de muncă a terapeuților IAPT și asigurarea accesului facil la tratamente de substituție nicotinică. Un studiu clinic de amploare este necesar pentru a confirma eficiența intervenției pe termen lung și pentru a susține integrarea acesteia în serviciile de sănătate mintală.