Înțărcarea accidentală

Înțărcarea accidentală

©

Autor:

Înțărcarea accidentală

BebeluÈ™ii primesc majoritatea nutrienÈ›ilor de care au nevoie din laptele matern până la vârsta de 6 luni. Alăptarea până la vârsta de 6 luni are rolul de a proteja copilul împotriva bolilor È™i a infecÈ›iilor.

Înțărcarea bruscă poate provoca dificultăți atât pentru mamă, cât È™i pentru copil, din punct de vedere psihologic. Aceasta poate provoca, de asemenea, un disconfort considerabil al sânului È™i mamele prezintă un risc crescut de apariÈ›ie a mastitei.

De regulă, înțărcarea accidentală apare atunci când rutina este schimbată, iar, pe de o parte, bebeluÈ™ul este distras de agitaÈ›ia È™i de schimbările din jur încât să mai semnaleze nevoia de a suge, iar, pe de altă parte, mama poate uita să È›ină cont de orele în care copilul are nevoie să fie alăpat.

Uneori, bebeluÈ™ii refuză brusc să accepte laptele matern. Pot exista multe cauze, cum ar fi dentiÈ›ia, o infecÈ›ie a urechii sau o altă boală, o schimbare în dietă, săpunul sau chiar deodorantul.

De asemenea, separarea de copil este o cauză a înțărcării accidentale.

Modificări anatomo-fiziologice în timpul înțărcării

Modificările compoziÈ›iei laptelui È™i ale glandelor mamare se produc odată cu înțărcarea. După trei luni de la înțărcare, volumul laptelui scade la aproximativ 67%, 40% È™i 20% din valoarea iniÈ›ială. În acest timp, concentraÈ›ia de proteine, sodiu È™i fier creÈ™te între 100 È™i 200 procente, în timp ce concentraÈ›ia de lactoză scade.

Deoarece laptele nu mai este pompat în mod regulat, glandele se dilată È™i producÈ›ia de lapte scade treptat. Sânii se aglutinează prin comprimarea vaselor de sânge, restricÈ›ionând fluxul sanguin. Èšesutul glandular revine la o stare de repaus È™i creÈ™te cantitatea de È›esut adipos. Glandele mamare, în acest stadiu, revin la o stare apropiată cu cea dinainte de sarcină. (1)

În timpul înțărcării, compoziÈ›ia laptelui se schimbă dramatic, în special după înțărcarea bruscă. DeÈ™i capacitatea secretorie a sânului scade, È›esutul mamar involuntar rămâne parÈ›ial funcÈ›ional pentru o perioadă lungă de timp (aproximativ 45 de zile). În această perioadă, concentraÈ›ia de lactoză È™i potasiu scade, în timp ce concentraÈ›ia de sodiu, grăsimi È™i proteine creÈ™te. În plus, laptele devine din ce în ce mai sărat din cauza creÈ™terii conÈ›inutului de proteine (lactoferină, imunoglobulină A, IgG È™i IgM, albumină, lactalbumină È™i cazeină). (2)

Cum afectează înțărcarea accidentală mamele?

  • Înțărcarea bruscă poate duce la aglutinarea dureroasă a sânului.
  • Se poate dezvolta o infecÈ›ie a sânului, canalele de lapte se pot înfunda sau poate apărea un abces mamar.
  • Aglutinarea sânului poate provoca, de asemenea febra laptelui, care apare atunci când sânii proaspetei mămici devin mult prea plini cu lapte. Poate avea simptome asemănătoare cu gripa precum febră, frisoane È™i slăbiciune musculară. De obicei durează câteva zile.
  • Sânii vor continua să producă lapte matern pentru o vreme.
  • Odată cu înțărcarea È™i modificarea echilibrului hormonilor, menstruaÈ›ia È™i fertilitatea vor reveni, motiv pentru care va exista o È™ansă mai mare de a rămâne însărcinată din nou.


Cum afectează înțărcarea accidentală copiii?

Atunci când un copil este înțărcat brusc, el poate refuza biberonul. De asemenea, copilul poate refuza iniÈ›ial orice alt tip de hrană de la mamă, caz în care trebuie să se apeleze la un îngrijitor medical care să hrănească copilul. Mama ar trebui să continue să aibă un contact fizic apropiat cu copilul, astfel încât procesul de înțărcare să fie mai puÈ›in psihologic traumatizant atât pentru mamă, cât È™i pentru copil. (3)

Metode pentru a preveni înțărcarea accidentală:

  • PurtaÈ›i-vă bebeluÈ™ul într-un sistem de purtare. Păstrarea copilului în apropiere vă va ajuta să fiÈ›i atentă când acesta are nevoie să fie hrănit.
  • Profită de somnul bebeluÈ™ului. Atunci când bebeluÈ™ul se odihneÈ™te puteÈ›i folosi acest timp pentru a vă ocupă de chestiunile de zi cu zi.
  • HrăneÈ™te doar tu bebeluÈ™ul.
  • Îmbracă-te în haine care permit alăptarea.
  • Dacă plecaÈ›i în călătorii, asigură-te că faceÈ›i pauze suficente pentru a alăpta bebeluÈ™ul. (4)


Alăptarea nu trebuie percepută ca un impediment, ci trebuie integrată în activitățile de zi cu zi.

Metode È™i tratament pentru a depăși perioada de înțărcare accidentală:

  • ÎncercaÈ›i să pompaÈ›i laptele matern pentru pentru a uÈ™ura durerea È™i starea de disconfort.
  • PurtaÈ›i un sutien care să suÈ›ină, fără să pună presiune prea mare pe sâni.
  • UtilizaÈ›i comprese reci pe piept. Frunzele reci de varză sau pachetele cu gheață pot ameliora inflamaÈ›ia È™i durerea sânilor umflaÈ›i. Utilizate regulat, compresele reci pot contribui, de asemenea, la scăderea producÈ›iei de lapte.
  • Înțărcarea accidentală poate determina presiune la nivelul sânilor. Această presiune poate cauza scurgeri de lapte în momente aleatorii. FolosiÈ›i tampoane la nivelul sânilor pentru a evita petele.
  • CreÈ™terea producÈ›iei de lapte matern poate fi dureroasă. DiscutaÈ›i cu medicul dumneavoastră despre a lua Motrin sau Tylenol pentru a ajuta la ameliorarea durerii.
  • ÎncercaÈ›i plante care reduc producÈ›ia de lapte. Unele mame folosesc salvie, pătrunjel È™i mentă pentru a scădea cantitatea de lapte matern. (5)

Data actualizare: 29-03-2019 | creare: 23-08-2018 | Vizite: 5185
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: