Înlocuirea carbohidraților sau a grăsimilor saturate cu cele nesaturate scade riscul cardiometabolic
Potrivit unei meta-analize, creșterea consumului de grăsimi nesaturate în detrimentul aportului de carbohidrați sau cel al grăsimilor saturate ar putea conduce la reducerea valorilor glicemice și ameliorarea rezistenței, respectiv a secreției insulinice, care reprezintă factorii determinanți în apariția diabetului zaharat tip 2.
Lucrarea a fost publicată în jurnalul științific PLOS Medicine și a analizat datele colectate în urma a 102 studii clinice randomizate la care au participat circa 4,660 adulți.
În urma prelucrării statistice a datelor s-a remarcat faptul că, înlocuirea carbohidraților sau a grăsimilor saturate cu o dietă bogată în lipide mono- și polinesaturate ar putea influența pozitiv sănătatea metabolică. Aceasta a fost apreciată prin intermediul măsurării glicemiei, a insulinemiei, a rezistenței și sensibilității la insulină, respectiv a abilității de producere a insulinei ca răspuns la prezența glucozei în sânge.
Astfel, în cazul înlocuirii a 5% din aportul de carbohidrați, respectiv grăsimi saturate, cu grăsimi nesaturate, s-a remarcat o reducere cu 0,1 % a HbA1C sau a hemoglobinei glicate, un biomarker plasmatic util pentru aprecierea controlului glicemic pe termen lung. Potrivit autorilor studiului, s-a estimat că reducerea cu 0,1 % a HbA1C se asociază cu diminuarea incidenței diabetului zaharat tip 2 cu 22% și respectiv 6,8% a bolilor cardiovasculare.
Datele nu fac referire la o dietă hipoglucidică și hiperlipidică, ci din contră, distribuția macronutrienților se realizează în intervalele de normalitate: în medie 47.2% din aportul caloric a fost reprezentat de carbohidrați (normal, 45 – 65 %), respectiv 29.8% grăsimi (normal 25 – 35%).
În contextul unei epidemii de rezistență la insulină și diabet zaharat tip 2, modificarea opiniei publice cu privire la la grăsimile alimentare și a importanței lor în profilaxia bolilor și nu doar în etiologia lor este ideală.
Conform opiniei autorului studiului „rezultatele confirmă beneficiile creșterii aportului de alimente bogate în grăsimi sănătoase, cum sunt: nucile, semințele de floarea soarelui, boabele de soia, semințele de in, peștele și alte uleiuri vegetale, în locul excesului cerealelor și derivatelor rafinate, a amidonoaselor și a grăsimilor animale”, care sunt trăsături definitorii ale dietei moderne.
Modificările pozitive cu privire la statusul cardiometabolic s-ar putea datora și reducerii inevitabile a consumului de carbohidrați rafinați (pâine albă, cereale decorticate, cartofi, produse bogate în zaharuri simple și zaharuri adăugate). În acest sens, sunt necesare cercetări suplimentare.
Sursa: Medical Xpress
Lucrarea a fost publicată în jurnalul științific PLOS Medicine și a analizat datele colectate în urma a 102 studii clinice randomizate la care au participat circa 4,660 adulți.
În urma prelucrării statistice a datelor s-a remarcat faptul că, înlocuirea carbohidraților sau a grăsimilor saturate cu o dietă bogată în lipide mono- și polinesaturate ar putea influența pozitiv sănătatea metabolică. Aceasta a fost apreciată prin intermediul măsurării glicemiei, a insulinemiei, a rezistenței și sensibilității la insulină, respectiv a abilității de producere a insulinei ca răspuns la prezența glucozei în sânge.
Astfel, în cazul înlocuirii a 5% din aportul de carbohidrați, respectiv grăsimi saturate, cu grăsimi nesaturate, s-a remarcat o reducere cu 0,1 % a HbA1C sau a hemoglobinei glicate, un biomarker plasmatic util pentru aprecierea controlului glicemic pe termen lung. Potrivit autorilor studiului, s-a estimat că reducerea cu 0,1 % a HbA1C se asociază cu diminuarea incidenței diabetului zaharat tip 2 cu 22% și respectiv 6,8% a bolilor cardiovasculare.
Datele nu fac referire la o dietă hipoglucidică și hiperlipidică, ci din contră, distribuția macronutrienților se realizează în intervalele de normalitate: în medie 47.2% din aportul caloric a fost reprezentat de carbohidrați (normal, 45 – 65 %), respectiv 29.8% grăsimi (normal 25 – 35%).
În contextul unei epidemii de rezistență la insulină și diabet zaharat tip 2, modificarea opiniei publice cu privire la la grăsimile alimentare și a importanței lor în profilaxia bolilor și nu doar în etiologia lor este ideală.
Aflați care sunt diferențele între tipurile de grăsimi și care sunt „bune”, respectiv „rele” pentru sănătate din articol.
Conform opiniei autorului studiului „rezultatele confirmă beneficiile creșterii aportului de alimente bogate în grăsimi sănătoase, cum sunt: nucile, semințele de floarea soarelui, boabele de soia, semințele de in, peștele și alte uleiuri vegetale, în locul excesului cerealelor și derivatelor rafinate, a amidonoaselor și a grăsimilor animale”, care sunt trăsături definitorii ale dietei moderne.
Concluziile studiului trebuie tratate cu responsabilitate. Nu a fost demonstrată o legatură de cauzalitate între consumul de grăsimi nesaturate și reducerea factorilor de risc pentru diabet.
Modificările pozitive cu privire la statusul cardiometabolic s-ar putea datora și reducerii inevitabile a consumului de carbohidrați rafinați (pâine albă, cereale decorticate, cartofi, produse bogate în zaharuri simple și zaharuri adăugate). În acest sens, sunt necesare cercetări suplimentare.
Sursa: Medical Xpress
Data actualizare: 20-07-2016 | creare: 20-07-2016 | Vizite: 2442
Bibliografie
Eating healthy fats in place of carbs or saturated fats improves risk factors for diabetes, link: https://medicalxpress.com/news/2016-07-healthy-fats-carbs-saturated-factors.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Schimbarea profilului metaboliților promovată de activitatea fizică, scade riscul de diabet de tip 2
- Riscul de diabet de tip 2 ar putea fi stabilit pe baza unor „scoruri de risc genetic”
- Plasturele cu senzori miniaturali pentru monitorizarea glicemiei
- Teama de hipoglicemie limitează implicarea adulților cu diabet într-un program de exerciții fizice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Boala Whipple
- Grăsimile alimentare: pe care să le alegem?
- Grăsimile benefice sănătății
- Sfaturi pentru alegerea tipurilor de grasime
- Grăsimile, uleiurile și dulciurile în alimentația copiilor
- Omega 3. Surse si beneficii
- Uleiuri vegetale
- Grăsimi bune versus grăsimi rele
- Necesarul de grăsimi la persoanele cu activitate fizică
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum