Îngrijirea demenței de la distanță: O soluție rentabilă pentru suport personalizat la domiciliu

©

Autor:

Îngrijirea demenței de la distanță: O soluție rentabilă pentru suport personalizat la domiciliu
Un studiu recent publicat în The Lancet Healthy Longevity a evaluat eficacitatea și cost-eficiența intervenției NIDUS-Family, o abordare psihosocială structurată menită să sprijine persoanele cu demență și îngrijitorii lor în atingerea obiectivelor personalizate. Studiul a fost realizat de cercetători de la Queen Mary University of London și University College London.
În Regatul Unit, aproximativ 982.000 de persoane trăiesc cu demență, iar costurile asociate îngrijirii acestora sunt estimate să crească de la 23 miliarde de lire sterline în 2015 la 90 miliarde de lire sterline până în 2040. Intervențiile care îmbunătățesc bunăstarea și gestionează simptomele demenței pot fi extrem de cost-eficiente, reducând inegalitățile în tratament și îngrijire prin prelungirea perioadei în care persoanele afectate pot rămâne în propriile locuințe și prin reducerea costurilor asociate îngrijirii de lungă durată. Studiile anterioare au arătat că intervențiile non-farmacologice, precum terapia de stimulare cognitivă și managementul cazurilor, pot fi eficiente din punct de vedere al costurilor în îngrijirea demenței.

Despre studiul actual

Studiul a fost un trial randomizat controlat, desfășurat în 21 de centre din Regatul Unit, implicând 302 diade formate din persoane cu demență și îngrijitorii lor. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri:
  • Grupul de intervenție (NIDUS-Family): 204 diade au primit între 6 și 8 sesiuni structurate, adaptate obiectivelor personale stabilite de fiecare diadă, livrate de facilitatori fără calificări clinice prin apeluri video, telefonice sau, când a fost posibil, în persoană.
  • Grupul de control: 98 diade au beneficiat de stabilirea obiectivelor și de îngrijirea de rutină.

Obiectivul principal a fost evaluarea cost-eficienței intervenției NIDUS-Family în comparație cu îngrijirea de rutină, din perspectiva costurilor serviciilor de sănătate și sociale, precum și a societății în ansamblu, pe o perioadă de 12 luni.

Rezultate

Analiza a arătat că intervenția NIDUS-Family a fost asociată cu o probabilitate de 89% de a fi cost-eficientă în comparație cu îngrijirea de rutină, din perspectiva serviciilor de sănătate și sociale, și o probabilitate de 87% din perspectiva societală. Participanții din grupul de intervenție au generat, în medie, costuri cu 8.934 de lire sterline (37%) mai mici decât cei din grupul de control, datorită reducerii spitalizărilor și a utilizării serviciilor sociale finanțate de stat. Costul mediu al intervenției NIDUS-Family a fost de 346 de lire sterline per diadă.

Aceste rezultate sugerează că NIDUS-Family este o intervenție scalabilă și rentabilă, care poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu demență și a îngrijitorilor lor, reducând în același timp costurile asociate îngrijirii. Implementarea acestei intervenții în cadrul serviciilor de îngrijire post-diagnostic ar putea transforma modul în care este gestionată demența, oferind suport personalizat și eficient din punct de vedere al costurilor.

Data actualizare: 18-02-2025 | creare: 18-02-2025 | Vizite: 44
Bibliografie
Abdinasir Isaaq, et al. Cost-utility of a new psychosocial goal-setting and manualised support intervention for Independence in Dementia (NIDUS-Family) versus goal-setting and routine care: economic evaluation embedded within a randomised controlled trial, The Lancet Healthy Longevity (2025). DOI: 10.1016/j.lanhl.2024.100676
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Combinația între depresie și tulburări cognitive minore la vârstnici accelerează îmbătrânirea creierului
  • Sedativele uzuale pentru anxietate și insomnie ar putea crește riscul de Alzheimer
  • Edentația parțială la vârstnici: factor predictiv al declinului cognitiv?
  •