Infecția cu reovirus ar putea fi implicată în apariția bolii celiace

Potrivit unui nou studiu realizat pe modele animale și care a fost publicat în jurnalul Science, un virus aparent inofensiv ar putea fi implicat în declanșarea bolii celiace.

Cercetătorii au remarcat că, în rândul șoriceilor cu predispoziție genetică pentru boala celiacă, cei infectați cu reovirus au prezentat mai multe șanse de a dezvolta un răspuns imun la gluten comparativ cu cei neinfectați, similar celui observat la pacienții cu celiachie.

În cadrul studiului s-a remarcat și faptul că pacienții cu boală celiacă prezintă titruri crescute de anticorpi anti-reovirus, în comparație cu persoanele care nu au această condiție. Acest lucru sugerează că infecția cu reovirus lasă o „amprentă permanentă” asupra sistemului imun, care ar putea determina apariția celiachiei, afirmă autorii cercetării.

Deși infecția umană cu reovirus este una comună, aceasta este frecvent trecută cu vederea, având o evoluție asimptomatică.

„Un virus care nu este manifest din punct de vedere clinic poate influența sistemul imunitar astfel încât să declanșeze o boală autoimună cum este celiachia,” afirmă co-autorul studiului doctor Bana Jabri, director de cercetare în cadrul University of Chicago Celiac Disease Center.

Pacienții cu celiachie manifestă și concentrații crescute de anticorpi anti-reovirus aveau expresia crescută a unei gene care codifică o proteină numită IRF1. Cu ajutorul studiului pe modele animale s-a putut stabili faptul că, la șoricei, IRF1 joacă un rol important în instalarea intoleranței la gluten după infectarea cu reovirus.

Cercetătorii au remarcat prezența răspunsului imun doar în cazul unei tulpini particulare de reovirus numită T1L, cea de a doua tulpină testată, T3D, fiind diferită din punct de vedere genetic și de aceea  nu determină reacție imună.

Boala celiacă este o afecțiune autoimună caracterizată printr-un răspuns imun anormal la proteinele din gluten, prezent în grâu, ovăz și secară. Printre factorii favorizanți se numără predispoziția genetică și starea generală de sănătate, iar studii anterioare au pus în legătură apariția celiachiei cu infecția cu rotavirus, care face parte din aceeași familie ca reovirusul, și virusul hepatitic C. Cu toate acestea nu a fost identificat un mecanism prin care aceste virusuri declanșează boala celiacă.

În ceea ce priveșe reovirusului, tulpina T1L, se pare că există două căi de acțiune:

• supresia formării de celule imune cu rol de reglare a răspunsul față de anume substanțe care intră în contact cu organismul, glutenul în acest caz;
• declanșarea unui răspun inflamator la gluten.

Rezultatele acestui studiu contribuie la corpul de dovezi în legătură cu etiologia infecțioasă a celiachiei. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă infectarea cu reovirus și momentul introducerii glutenului în dietă sunt implicate în declanșarea bolii celiace.

Sursa: Live Science