Expansiunea bruscă a virusurilor H5N1 la mamifere: factori moleculari și ecologici

Un articol de revizuire publicat în Nature examinează factorii moleculari și ecologici care au contribuit la expansiunea rapidă a virusurilor gripale aviare cu înaltă patogenitate (HPAI) H5N1 la mamifere. Aceste virusuri, inițial limitate la păsările de curte din Asia, au început recent să infecteze o gamă largă de specii de mamifere la nivel global, reprezentând o amenințare pentru fauna sălbatică, agricultură și sănătatea umană.

Transmisie între mamifere confirmată

Cazuri documentate pe ferme de nurci în Europa, în rândul mamiferelor marine din America de Sud și pe fermele de bovine din Statele Unite demonstrează că H5N1 poate acum să se transmită direct între mamifere - așadar, a făcut un salt evolutiv semnificativ. Această capacitate de transmisie între mamifere este atribuită mutațiilor adaptive acumulate rapid în genele virusului, în special în proteina polimerază (PB2) și hemaglutinină (HA), care îmbunătățesc replicarea virală în gazdele mamifere.

Apariția noilor genotipuri și răspândirea globală

Expansiunea virusurilor H5N1 a început după apariția unui nou genotip aparținând cladei 2.3.4.4b, rezultat din reasortarea genomică între virusurile H5N8 și virusuri gripale aviare cu patogenitate scăzută (LPAI). Aceste noi tulpini hibride au infectat păsări sălbatice migratoare, permițând transmiterea silențioasă a virusului către noi țări și continente și provocând mortalitate în masă în rândul păsărilor marine.

Studii de caz cheie

1. Fermele de nurci din Europa: În 2022-2023, au fost observate focare de H5N1 pe fermele de nurci, vulpi arctice și câini enoți, cu mutații adaptive PB2 E627K prezente în virusuri. Transmisia între mamifere a fost suspectată din cauza similarității genetice a virusurilor de pe diferite ferme.

2. Mamiferele marine din America de Sud: Un nou genotip H5N1 B3.2 a cauzat mortalitate în masă la păsările de coastă și mamiferele marine începând cu sfârșitul anului 2022. Secvențierea genetică a identificat mutații adaptive specifice mamiferelor, susținând transmisia între mamifere.

3. Fermele de bovine din Statele Unite: În 2024, focare de H5N1 aparținând genotipului B3.13 au fost identificate pe fermele de lactate din Texas, cu mutații adaptive detectate în virusurile provenite de la bovine. Transmisia rapidă și diversitatea genetică ridicată sugerează o evoluție locală accelerată și transmitere susținută între mamifere.

Implicații pentru sănătatea publică

Capacitatea virusurilor H5N1 de a provoca pandemii viitoare rămâne incertă. Deși cazurile recente de infecție umană cu H5N1 2.3.4.4b au avut rate de mortalitate mai scăzute decât focarele anterioare, răspândirea continuă în rândul mamiferelor și potențialul de reasortare cu alte virusuri gripale reprezintă motive de îngrijorare. Existența unui vaccin H5 antigenic similar cu virusurile circulante oferă o perspectivă pozitivă, însă monitorizarea atentă și măsurile de control în medii cu risc ridicat, precum fermele, sunt esențiale pentru prevenirea apariției unor variante mai transmisibile.

sursa: News Medical