Indicatori clinici pentru depistarea cu acuratețe a pneumoniei (Studiu)

Patru variabile clinice – prezența febrei, pulsul mărit, suflul patologic la auscultații și saturația scăzută a oxigenului în sânge - pot ajuta la identificarea mai eficientă a pacienților cu pneumonie de la primul consult, conform unor noi cercetări.
Cele patru variabile identificate de studiu sunt semne clinice ușor de măsurat.

Dacă se restricționează prescrierea de antibiotice pentru persoanele care au unul sau mai multe dintre aceste semne, s-ar putea reduce substanțial prescrierea de antibiotice pentru această afecțune, arată rezultatele studiului.

În cadrul studiului actual, cercetătorii au evaluat 28.883 pacienți în perioada 2009-2013 care prezentau simptome de tuse acută atribuite unei infecții de tract respirator inferior.

Dintre cei 729 pacienți cărora li s-au efectuat radiografii în primele săptămâni după primul consult, 16% (115/729) au fost diagnosticați cu pneumonie probabilă sau concretă.

Cercetătorii a notat anumiți predictori independenți specifici ai pneumoniei confirmate radiologic, inclusiv:

• temperatura de 37,8°C sau mai mare (rata riscului 2,65; interval de încredere 95%, 1,46-4,81);
• pulsul de 100 bătăi/minut sau mai mult (rata riscului 1,90, interval de încredere 95% 1,12-3,24);
• suflu pastologic la auscultații (rata riscului 1,82, interval de încredere 95% 1.12-2.97);
• saturația oxigenului în sânge sub 95% (rata riscului 1,73, interval de încredere 95% 0,98-3,06).

În total, 86,1% dintre cei cu pneumonie confirmată (99/115) au prezentat cel puțin unul dintre aceste semne clinice. În contrast cu alți factori, inclusiv prezenta altor simptome, vârsta, genul, fumatul, istoricul medical - nu au oferit alte informații predictive pentru diagnosticul de pneumonie.

Autorii menționează că și alte studii anterioare au arătat că  febră, suflul patologic și  pulsul ridicat pot fi predictori pentru  pneumonie. Cu toate acestea, spre deosebire de cel mai bun model de diagnostic actual, rinoreea (secrețiile nazale) nu s-a dovedit a fi semnificativă în studiul de față. În schimb, pulsoximetria a prezentat importanță clinică în cadrul sistemului de îngrijire primară.

Limitările studiului stau în faptul că nu toți pacienții au fost supuși radiografiilor toracice, ceea ce ar fi putut schimba rezultatele.

Rezultatele cercetării au fost publicate în European Respiratory Journal.

Sursa: Medscape