Colesterolul agravează inflamația la șoarecii bolnavi de gripă

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Illinois arată că nivelurile ridicate de colesterol din dieta șoarecilor determină apariția unei forme mai grave de gripă la aceștia. Conform oamenilor de știință, dietele bogate în grăsimi cresc susceptibilitatea la infecții și riscul de scădere a sistemului imunitar, obezitatea fiind un factor de risc bine cunoscut pentru COVID-19, însă puține studii anterioare au investigat rolurile colesterolului alimentar în astfel de infecții.
Allison Louie, doctor și autorul principal al studiului, afirmă că nivelurile ridicate de colesterol pot determina un risc crescut de sepsis și că statinele au un efect benefic dovedit în cadrul unor afecțiuni precum pneumoniile gripale sau infecția cu SARS-CoV-2, deoarece este limitată acțiunea colesterolului asupra organismului deja afectat. Cu toate acestea, doctorul atrage atenția asupra faptului că acesta este esențial pentru organismul uman, fiind responsabil de producerea de hormoni și vitamine, menționând că, în studiul actual, este vorba de efectele negative ale acestuia în contextul unei boli infecțioase.

Cercetarea a fost realizată prin hrănirea șoarecilor de laborator cu două tipuri de mâncare, una dintre ele standard, iar cealaltă suplimentată cu 2% colesterol și infectarea ulterioară a acestora cu echivalentul animal ala virusului gripal A. Astfel, oamenii de știință au urmărit progresia bolii, scăderea în greutate, aportul alimentar și comportamentul rozătoarelor, precum și nivelurile de colesterol seric și răspunsurile imune pe care aceștia le prezentau în decursul infecției.

Rezultatele analizei au sugerat o mortalitate crescută în cadrul șoarecilor care au consumat colesterol, echipa observând că aceștia au prezentat încărcături virale mai abundente la nivel pulmonar decât cei care au urmat o dietă standard. Mecanismul pe care aceștia îl incriminează ca stând la baza acestor modificări ale competenței sistemului imunitar este unul de imunosupresie pe care colesterolul îl are asupra organismului infectat, însă efectul cu adevărat periculos pe care acesta l-a avut la nivel pulmonar a fost reprezentat de o furtună de citokine, ceea ce a determinat un fenomen inflamator sever, care a dăunat ulterior și mai mult focarului infecțios inițial. De menționat este și faptul că efectul colesterolului alimentar asupra morbidității gripale a fost de lungă durată, ținând mai mult de cinci săptămâni.

sursa: Science Daily