Impactului suferinței psihologice asupra speranței de viață în Japonia

Japonia se remarcă prin speranța de viață ridicată a populației sale, având unele dintre cele mai mari valori la nivel global. În 2022, speranța de viață la naștere era de 81,05 ani pentru bărbați și 87,09 ani pentru femei. Cu toate acestea, în timp ce sănătatea fizică a japonezilor este bine documentată, informațiile despre starea lor de sănătate mentală sunt relativ limitate. Acest lucru se datorează în mare parte stigmatizării sociale puternice asociate cu problemele de sănătate mentală în Japonia, care descurajează discuțiile deschise și căutarea ajutorului profesional.
Necesitatea abordării sănătății mentale devine tot mai evident în contextul creșterii prevalenței problemelor psihologice. Numărul pacienților cu boli mentale a crescut, în special în tratamentele ambulatorii, de la 2.239.000 în 2002 la 3.891.000 în 2017. Deși programe naționale precum „Healthy Japan 21” au vizat reducerea anxietății și a tulburărilor de dispoziție, rapoartele recente indică schimbări limitate în prevalența acestor condiții. Mai mult, în 2022, numărul deceselor prin sinucidere a crescut, evidențiind o nevoie urgentă de intervenție.

Studiul publicat în Asian Social Work and Policy Review a investigat relația dintre sănătatea fizică și cea mentală în rândul bărbaților și femeilor din Japonia, utilizând conceptul de speranță de viață sănătoasă. S-a calculat speranța de viață fără suferință psihologică (distress-free life expectancy) și s-au analizat tendințele din perioada 2010–2022 pentru persoanele de peste 20 de ani. Suferința psihologică a fost măsurată folosind Scala Kessler de Suferință Psihologică (K6), bazată pe date din Ancheta Comprehensivă a Condițiilor de Viață (CSLC).

Studiul a utilizat metoda Sullivan pentru a combina informațiile despre mortalitate și prevalența suferinței psihologice. Datele despre mortalitate au fost preluate din tabelele de viață periodice publicate de Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din Japonia. Prevalența suferinței psihologice a fost obținută din cinci valuri ale CSLC (2010, 2013, 2016, 2019 și 2022), care au inclus Scala K6.

Scala K6 evaluează frecvența a șase simptome psihologice în ultima lună, cu scoruri de la 0 la 24. Pe baza scorurilor, suferința psihologică a fost clasificată în trei categorii:

• Fără suferință psihologică: scor K6 între 0-4
• Suferință psihologică: scor K6 între 5-9
• Suferință psihologică serioasă: scor K6 între 10-24

Rezultate

1. Tendințe în prevalența suferinței psihologice (2010–2022):

• Bărbați: Procentul celor fără suferință psihologică a crescut în majoritatea grupelor de vârstă, cu excepția celor peste 80 de ani. Prevalența suferinței psihologice a scăzut în rândul tinerilor, dar a crescut la cei peste 75 de ani.
• Femei: S-a observat o creștere a procentului fără suferință psihologică în aproape toate grupele de vârstă. Prevalența suferinței psihologice a scăzut uniform în toate grupele de vârstă.

2. Speranța de viață cu sau fără suferință psihologică:

• În 2022, bărbații de 25 de ani se așteptau să trăiască în medie 57,0 ani, dintre care 42,7 ani (75,0%) fără suferință psihologică.
• Femeile de 25 de ani aveau o speranță de viață de 63,0 ani, cu 43,9 ani (69,8%) fără suferință psihologică.
• Îmbunătățiri semnificative în speranța de viață fără suferință psihologică au fost observate la ambele genuri, în special la vârste mai tinere. Cu toate acestea, la persoanele de 65 de ani și peste, creșterile au fost mai modeste.

3. Analize de decompoziție:

• La bărbați, îmbunătățirile în speranța de viață fără suferință psihologică au fost datorate în principal scăderii mortalității.
• La femei, atât scăderea mortalității, cât și reducerea suferinței psihologice au contribuit la aceste îmbunătățiri, cu un impact mai mare al suferinței psihologice la vârste tinere.

Studiul evidențiază îmbunătățiri în sănătatea mentală a populației japoneze între 2010 și 2022, reflectate în creșterea speranței de viață fără suferință psihologică. Cu toate acestea, există diferențe notabile în funcție de gen și vârstă. Bărbații în vârstă au beneficiat mai puțin de aceste îmbunătățiri, sugerând vulnerabilități specifice acestui grup.

Implicațiile pentru politicile sociale

• Necesitatea unor intervenții specifice: Este importantă dezvoltarea programelor care să abordeze nevoile de sănătate mentală ale bărbaților în vârstă, care pot fi subreprezentați în serviciile de îngrijire mentală.
• Gestionarea impactului evenimentelor stresante: Evenimente precum dezastrele naturale (cutremurul și tsunami-ul din 2011) și pandemia COVID-19 pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății mentale, necesitând strategii de intervenție și suport.

Concluzii

Studiul subliniază importanța integrării sănătății mentale în evaluarea generală a stării de sănătate a populației. Deși Japonia are o speranță de viață ridicată, este esențial să se acorde atenție sănătății mentale pentru a asigura calitatea vieții. Reducerea stigmatizării asociate cu problemele psihologice și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mentală sunt pași cruciali în această direcție.

Recomandări pentru viitor

• Cercetări suplimentare: Studiile viitoare ar trebui să exploreze în profunzime factorii socio-economici care influențează sănătatea mentală și să includă populațiile instituționalizate pentru o imagine completă.
• Intervenții personalizate: Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor specifice ale diferitelor grupuri demografice.
• Educație și conștientizare: Campanii de informare pentru a combate stigmatizarea și a încuraja oamenii să caute ajutor profesional.

Prin abordarea complexă a relației dintre sănătatea fizică și cea mentală, Japonia poate continua să îmbunătățească bunăstarea generală a populației sale.

sursa: News Medical