Impactului suferinței psihologice asupra speranței de viață în Japonia

Impactului suferinței psihologice asupra speranței de viață în Japonia

©

Autor:

Impactului suferinței psihologice asupra speranței de viață în Japonia
Japonia se remarcă prin speranÈ›a de viață ridicată a populaÈ›iei sale, având unele dintre cele mai mari valori la nivel global. În 2022, speranÈ›a de viață la naÈ™tere era de 81,05 ani pentru bărbaÈ›i È™i 87,09 ani pentru femei. Cu toate acestea, în timp ce sănătatea fizică a japonezilor este bine documentată, informaÈ›iile despre starea lor de sănătate mentală sunt relativ limitate. Acest lucru se datorează în mare parte stigmatizării sociale puternice asociate cu problemele de sănătate mentală în Japonia, care descurajează discuÈ›iile deschise È™i căutarea ajutorului profesional.
Necesitatea abordării sănătății mentale devine tot mai evident în contextul creÈ™terii prevalenÈ›ei problemelor psihologice. Numărul pacienÈ›ilor cu boli mentale a crescut, în special în tratamentele ambulatorii, de la 2.239.000 în 2002 la 3.891.000 în 2017. DeÈ™i programe naÈ›ionale precum „Healthy Japan 21” au vizat reducerea anxietății È™i a tulburărilor de dispoziÈ›ie, rapoartele recente indică schimbări limitate în prevalenÈ›a acestor condiÈ›ii. Mai mult, în 2022, numărul deceselor prin sinucidere a crescut, evidenÈ›iind o nevoie urgentă de intervenÈ›ie.

Studiul publicat în Asian Social Work and Policy Review a investigat relaÈ›ia dintre sănătatea fizică È™i cea mentală în rândul bărbaÈ›ilor È™i femeilor din Japonia, utilizând conceptul de speranță de viață sănătoasă. S-a calculat speranÈ›a de viață fără suferință psihologică (distress-free life expectancy) È™i s-au analizat tendinÈ›ele din perioada 2010–2022 pentru persoanele de peste 20 de ani. SuferinÈ›a psihologică a fost măsurată folosind Scala Kessler de Suferință Psihologică (K6), bazată pe date din Ancheta Comprehensivă a CondiÈ›iilor de Viață (CSLC).

Studiul a utilizat metoda Sullivan pentru a combina informațiile despre mortalitate și prevalența suferinței psihologice. Datele despre mortalitate au fost preluate din tabelele de viață periodice publicate de Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din Japonia. Prevalența suferinței psihologice a fost obținută din cinci valuri ale CSLC (2010, 2013, 2016, 2019 și 2022), care au inclus Scala K6.

Scala K6 evaluează frecvenÈ›a a È™ase simptome psihologice în ultima lună, cu scoruri de la 0 la 24. Pe baza scorurilor, suferinÈ›a psihologică a fost clasificată în trei categorii:
  • Fără suferință psihologică: scor K6 între 0-4
  • Suferință psihologică: scor K6 între 5-9
  • Suferință psihologică serioasă: scor K6 între 10-24

Rezultate

1. TendinÈ›e în prevalenÈ›a suferinÈ›ei psihologice (2010–2022):

  • BărbaÈ›i: Procentul celor fără suferință psihologică a crescut în majoritatea grupelor de vârstă, cu excepÈ›ia celor peste 80 de ani. PrevalenÈ›a suferinÈ›ei psihologice a scăzut în rândul tinerilor, dar a crescut la cei peste 75 de ani.
  • Femei: S-a observat o creÈ™tere a procentului fără suferință psihologică în aproape toate grupele de vârstă. PrevalenÈ›a suferinÈ›ei psihologice a scăzut uniform în toate grupele de vârstă.

2. Speranța de viață cu sau fără suferință psihologică:

  • În 2022, bărbaÈ›ii de 25 de ani se aÈ™teptau să trăiască în medie 57,0 ani, dintre care 42,7 ani (75,0%) fără suferință psihologică.
  • Femeile de 25 de ani aveau o speranță de viață de 63,0 ani, cu 43,9 ani (69,8%) fără suferință psihologică.
  • Îmbunătățiri semnificative în speranÈ›a de viață fără suferință psihologică au fost observate la ambele genuri, în special la vârste mai tinere. Cu toate acestea, la persoanele de 65 de ani È™i peste, creÈ™terile au fost mai modeste.

3. Analize de decompoziție:

  • La bărbaÈ›i, îmbunătățirile în speranÈ›a de viață fără suferință psihologică au fost datorate în principal scăderii mortalității.
  • La femei, atât scăderea mortalității, cât È™i reducerea suferinÈ›ei psihologice au contribuit la aceste îmbunătățiri, cu un impact mai mare al suferinÈ›ei psihologice la vârste tinere.

Studiul evidenÈ›iază îmbunătățiri în sănătatea mentală a populaÈ›iei japoneze între 2010 È™i 2022, reflectate în creÈ™terea speranÈ›ei de viață fără suferință psihologică. Cu toate acestea, există diferenÈ›e notabile în funcÈ›ie de gen È™i vârstă. BărbaÈ›ii în vârstă au beneficiat mai puÈ›in de aceste îmbunătățiri, sugerând vulnerabilități specifice acestui grup.

Implicațiile pentru politicile sociale

  • Necesitatea unor intervenÈ›ii specifice: Este importantă dezvoltarea programelor care să abordeze nevoile de sănătate mentală ale bărbaÈ›ilor în vârstă, care pot fi subreprezentaÈ›i în serviciile de îngrijire mentală.
  • Gestionarea impactului evenimentelor stresante: Evenimente precum dezastrele naturale (cutremurul È™i tsunami-ul din 2011) È™i pandemia COVID-19 pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății mentale, necesitând strategii de intervenÈ›ie È™i suport.

Concluzii

Studiul subliniază importanÈ›a integrării sănătății mentale în evaluarea generală a stării de sănătate a populaÈ›iei. DeÈ™i Japonia are o speranță de viață ridicată, este esenÈ›ial să se acorde atenÈ›ie sănătății mentale pentru a asigura calitatea vieÈ›ii. Reducerea stigmatizării asociate cu problemele psihologice È™i îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mentală sunt paÈ™i cruciali în această direcÈ›ie.

Recomandări pentru viitor

  • Cercetări suplimentare: Studiile viitoare ar trebui să exploreze în profunzime factorii socio-economici care influenÈ›ează sănătatea mentală È™i să includă populaÈ›iile instituÈ›ionalizate pentru o imagine completă.
  • IntervenÈ›ii personalizate: Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor specifice ale diferitelor grupuri demografice.
  • EducaÈ›ie È™i conÈ™tientizare: Campanii de informare pentru a combate stigmatizarea È™i a încuraja oamenii să caute ajutor profesional.

Prin abordarea complexă a relaÈ›iei dintre sănătatea fizică È™i cea mentală, Japonia poate continua să îmbunătățească bunăstarea generală a populaÈ›iei sale.

sursa: News Medical

Data actualizare: 24-10-2024 | creare: 24-10-2024 | Vizite: 299
Bibliografie
Understanding the impact of psychological distress on life expectancy in Japan, link: https://www.news-medical.net/news/20241022/Understanding-the-impact-of-psychological-distress-on-life-expectancy-in-Japan.aspx

Image by TungArt7 on Pixabay
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • ÃŽmbătrânirea ar putea intensifica efectele negative ale unei diete bogate în sare
  • Au fost identificate 6 substanÈ›e naturale care ar putea încetini îmbătrânirea
  • A fost identificată o asociere între aportul adecvat de fibre È™i îmbătrânirea sănătoasă
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum