Impactul stilului de viață și al stării de sănătate asupra prevalenței și incidenței declinului cognitiv
©
Autor: Airinei Camelia
Studiul publicat în BMJ a evaluat performanța cognitivă a participanților în raport cu durata somnului, factorii de sănătate și stilul de viață, precum vârsta, sexul, bolile cardiovasculare, diabetul, consumul de alcool, fumatul și indicele de masă corporală (IMC). Cercetarea a utilizat date din baza de date a Biobancii Regatului Unit, implicând un total de 26,820 de persoane cu vârste între 53 și 86 de ani.
Durata normală de somn, considerată între șapte și nouă ore, a fost asociată cu scoruri cognitive mai bune comparativ cu duratele anormal de scurte sau lungi de somn, acestea din urmă corelându-se cu scoruri cognitive mai scăzute.
Tipurile cronobiologice ale somnului, sau cronotipurile, care indică preferințele individuale legate de timpul de somn, au fost de asemenea asociate cu funcția cognitivă. Participanții cu cronotipuri de seară și intermediare au arătat funcții cognitive mai bune, în special în cea de-a doua cohortă. Vârsta și genul au avut un impact semnificativ asupra performanței cognitive, persoanele mai în vârstă și femeile prezentând scoruri mai scăzute.
Prezența anginei și hipertensiunii a fost legată de scoruri mai scăzute în prima cohortă, în timp ce diabetul a fost mai frecvent întâlnit la persoanele cu scoruri cognitive scăzute în ambele cohorte. Consumatorii zilnici de alcool și fumătorii actuali sau foști au avut, de asemenea, scoruri mai scăzute comparativ cu cei care nu consumă alcool sau nu fumează.
Studiul concluzionează că durata somnului este unul dintre cei mai importanți factori care influențează performanța cognitivă, subliniind că variațiile în cronotipurile individuale pot avea efecte semnificative asupra cogniției. De asemenea, studiul sugerează că calitatea somnului, care nu a fost legată de performanța cognitivă în această cercetare, necesită evaluări mai obiective și mai detaliate în studii viitoare. Aceste constatări ar trebui explorate în continuare în cercetări mai ample și mai diverse, care să includă măsuri obiective ale somnului și să ia în considerare alți factori precum statutul educațional, activitatea fizică, depresia și izolarea. Studiul subliniază necesitatea promovării intervențiilor pentru îmbunătățirea modelului de somn în populația generală.
sursa: News Medical
Durata normală de somn, considerată între șapte și nouă ore, a fost asociată cu scoruri cognitive mai bune comparativ cu duratele anormal de scurte sau lungi de somn, acestea din urmă corelându-se cu scoruri cognitive mai scăzute.
Tipurile cronobiologice ale somnului, sau cronotipurile, care indică preferințele individuale legate de timpul de somn, au fost de asemenea asociate cu funcția cognitivă. Participanții cu cronotipuri de seară și intermediare au arătat funcții cognitive mai bune, în special în cea de-a doua cohortă. Vârsta și genul au avut un impact semnificativ asupra performanței cognitive, persoanele mai în vârstă și femeile prezentând scoruri mai scăzute.
Prezența anginei și hipertensiunii a fost legată de scoruri mai scăzute în prima cohortă, în timp ce diabetul a fost mai frecvent întâlnit la persoanele cu scoruri cognitive scăzute în ambele cohorte. Consumatorii zilnici de alcool și fumătorii actuali sau foști au avut, de asemenea, scoruri mai scăzute comparativ cu cei care nu consumă alcool sau nu fumează.
Studiul concluzionează că durata somnului este unul dintre cei mai importanți factori care influențează performanța cognitivă, subliniind că variațiile în cronotipurile individuale pot avea efecte semnificative asupra cogniției. De asemenea, studiul sugerează că calitatea somnului, care nu a fost legată de performanța cognitivă în această cercetare, necesită evaluări mai obiective și mai detaliate în studii viitoare. Aceste constatări ar trebui explorate în continuare în cercetări mai ample și mai diverse, care să includă măsuri obiective ale somnului și să ia în considerare alți factori precum statutul educațional, activitatea fizică, depresia și izolarea. Studiul subliniază necesitatea promovării intervențiilor pentru îmbunătățirea modelului de somn în populația generală.
sursa: News Medical
Data actualizare: 17-07-2024 | creare: 17-07-2024 | Vizite: 254
Bibliografie
Sleep duration, chronotype, and lifestyle affect cognitive decline, link: https://www.news-medical.net/news/20240715/Sleep-duration-chronotype-and-lifestyle-affect-cognitive-decline.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Interacțiunea activă a creierului cu sistemul imunitar pentru menținerea sănătății
- Mutaţii ale proteinei asociate cu simptomele ataxiei
- Nivelul trigliceridelor și al glucozei la 35 de ani pot indica riscul unei persoane de a dezvolta Alzheimer mai târziu în viață
- Descoperiri recente pot ajuta la înțelegerea procesului de îmbătrânire a creierului și la dezvoltarea de noi tratamente pentru bolile neurodegenerativ
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum