Grăsimile consumate de mamă pot influența sănătatea sugarului
O echipă de cercetărori de la Universitatea British Columbia Okanagan, a descoperit că tipul de grăsimi pe care le consumă o mamă în perioada alăptării poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării intestinale a sugarului.
Cercetătorii au explorat rolul hrănirii cu grăsimi dietetice a rozătoarelor gestante, pentru a putea determina astfel efectele generate de aceste grăsimi, asupra descedenților lor. Scopul acestei explorări a fost investigarea modului în care obiceiurile alimentare ale mamei, pot avea impact asupra comunităților microbiene intestinale ale descendenților, ce pot fi importante în răspunsul imun generat în fața unei boli infecțioase. Anumite tipuri de grăsimi pot favoriza dezvoltarea microbiană intestinală și pot avea un impact diferit asupra imunității și asupra riscului de boală.
Există trei clase principale de acizi grași:
- Acizi grasi saturați - se găsesc în carne și produse lactate
- Acizi grași monosaturați -se găsesc în uleiuri lichide pe bază de plante
- Acizi grași polinesaturați - se găsesc în unele nuci, pește și crustacee.
Acizii grași polinesaturați (PUFA), sunt caracterizați în funcție de poziția legăturilor duble în n-3 PUFA, respectiv n-6 PUFA. Studiile anterioare demonstrează că atât n-3 PUFA și n-6 PUFA, pot avea un impact negativ asupra infecțiilor intestinale cu germeni precum, E. Coli, Clostridium Difficile, Salmonella și asupra bolilor gastro-intestinale ce apar în urma consumul de apă contaminată sau alimente slab preparate.
În contrast, dietele bogate în acizi grași monosaturați și acizi grași saturați s-au dovedit a proteja organismul de aceste infecții.
Doctor Gibson, cercetător în biochimie, relatează că există efecte benefice ale consumului de grăsimi ce provin din lapte sau de grăsimi saturate, în perioada pre și post-natală. Consumul acestor grăsimi ar putea îmbunătăți protecția împotriva bolilor infecțioase intestinale, în special în perioada adultă.
Bacteriomul intestinal este format în perioada copilăriei, jucând un rol foarte important în maturitatea sistemului imunitar și asigurarea unei bariere împotriva colonizării cu agenți patogeni. Cercetătorii consideră că există o interacțiune între grăsimile din dietă și bacteriomul intestinal, ce poate influența severitatea unor infecții.
La momentul de față, ghidurile dietetice canadiene recomandă mamelor ce alăptează, să consume alimente bogate în PUFA, mai exact n-3 și n-6 PUFA. Având în vedere că acești acizi au agravat rezultatele bolii în studiile efectuate pe dieta post-natală, cercetătorii consideră că aceste ghidurile actuale ar trebui reevaluate.
Concluzia acestui studiu este că alegerile dietetice ale mamei în perioada gestației și a lactației, influențează capacitatea sugarului de a lupta împotriva bolilor infecțioase.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Impulsivitatea legată de alimentația mai rapidă la copii poate duce la obezitate
- Activitățile interactive prin intermendiul ecranelor au un impact negativ asupra somnului la adolescenți
- Produsele chimice din praful de acasă prezic apariția astmului și alergiilor la copii
- Predictori biopsihosociali ai creșterii rapide în greutate de la naștere până la 6 luni
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni