Pentru cei interesati de psihoterapia cognitiv-comportamentala

Primul lucru care se invata in terapia cognitiv comportamentala este ca indiferent de ceea ce ne zice simtul comun, gandurile pe care le avem in anumite situatii sau modul in care le percepem, influenteaza emotiile, comportamentele si reactiile fiziologice. Situatia nu este responsabila de consecintele pe care le simtim ci rezultatul este mediat de perceptia acestei situatii care activeaza ganduri rapide de evaluare care se mai numesc si ganduri automate. Aceste ganduri par sa apara spontan, sunt rapide, scurte si veridicitatea lor nu este de obicei pusa la indoiala. In terapie se invata identificarea acestor ganduri fiind atenti la schimbarile de dispozitie, astfel se poate evalua validitatea lor. Cand interpretarea unui eveniment se dovedeste a fi eronata, si este corectata in functie de realitate, probabil ca starea se va imbunatati, comportamentul devine mai functional iar starea de excitatie fiziologica se reduce. Aceste ganduri automate au o sursa mai profunda, ele se trag din convingerile dobandite de-a lungul existentei fiind foarte rezistente la schimbare.

Terapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata care se concentreaza pe problemele actuale si abordeaza gandurile, comportamentele, si emotiile prin diferite tehnici. In Romania scoala da psihoterapie cognitiv-comportamentala este cel mai bine reprezentata in Transilvania dar exista psihologi si in alte regiuni ale tarii care au aderat la aceasta paradigma. Tehnicile folosite se bazeaza pe studii stiintifice si pe studii clinice controlate, asadar este cea mai potrivita pentru tratamentul tulburarilor psihice bazat pe stiinta.

Prin scurta durata inteleg undeva la 3 luni, pana la 20 de sedinte, scopul nu este vindecarea totala ci invatarea unor metode mai bune de coping la situatiile dificile, care sa ajute la ameliorarea simptomelor. Acum terapia cognitiv-comportamentala ca si terapiile medicamentoase nu functioneaza in 100 % din cazuri, daca tie iti fac bine medicamentele astea inseamna ca ai gasit solutia potrivita pentru cazul propriu. Nu inteleg de ce ati continuat 3 ani de cognitiv-comportamentala daca nu v-a ajutat la nimic.

Da, oricum, studiile arata ca uneori este nevoie ca terapia cognitiv-comportamentala sa fie combinata cu terapia medicamentoasa, acum depinde si tulburarea vizata. Uneori aceasta terapie poate creste aderenta la tratament mai ales in tulburari ca schizofrenia, tulburarea bipolara sau dependentele unde pacientii de obicei tind sa renunte la medicamente. Sunt multe variabile care trebuie luate in considerare atunci cand se face un plan de tratament.