Oboseala permanenta, apatie
De ceva timp (2 ani) ma confrunt cu o problema careia nu reusesc sa-i gasesc o cauza sau o solutie. Indiferent cat m-as odihni, ma trezesc lipsit de motivatie, indiferent si dornic sa dorm toata ziua. Situatia ma depaseste cu atat mai mult cu cat dorm minim 8 ore pe zi, ma culc si ma trezesc la ore fixe (22-8), uneori dorm excesiv (10-12 ore, ma trezesc si mai ametit ca inainte), alteori dorm putin (6 ore, dupa care, inexplicabil, ma trezesc mai odihnit, dar e doar aparent- dupa 2-3 ore si o cafea ma simt la fel ca inainte de a dormi), urmez de 2 luni si jumatate tratament psihiatric (sertralina 100 mg, seara ; risperidona 1 mg si romparkin la care am renuntat, fiindca agravau situatia), fac sport regulat (merg la sala de 3 ori pe saptamana+ mers zilnic pe joc/alergat 1-2 ore pe zi), analizele mi-au iesit perfecte (inclusiv control endocrinologic, ORL, ecografie, cardiologic). Nu mai gasesc satisfactie in absolut nimic. Altadata lectura ma scotea din starea asta (depresiva, in viziunea medicului), acum nu reusesc, oricat m-as stradui, sa duc o carte la capat. Plimbatul in aer liber ma epuizeaza si mai tare, un film il vad parca din obligatie, nici dorinta de a interactiona cat mai mult nu mai e asa prezenta, iar mersul la scoala mi se pare o misiune imposibila (dupa 6 ore ma intorc extenuat si plictisit, ceea ce inainte nu era asa). Nu observ schimbari in bine, chiar daca continui cu sertralina, decat in anumite zile, dar nici atunci in totalitate. Am incercat si alta medicatie, dupa ureche si alte opinii citite pe internet. Dupa un studiu aprofundat referitor la cauzele depresiei (desi nu inteleg de ce a considerat medicul sa o numeasca asa ; nu e o tristete continua, am toate motivele sa fiu fericit, dar nu o pot face efectiv fiindca ma simt blocat in starea asta si nu pot sa ies, iar antipsihoticele mi se par absurde in situatia mea), m-am gandit ca poate nu e doar serotonina problema, ci poate si dopamina. Am incercat cu bupropion(Wellbutrin)- nu a functionat, cu amfepramona(Regenon)- palpitatii groaznice, cu magneziu si alte vitamine-nimic, valerina= ameteala toata ziua + alte prostii de prin farmacii, pe care le luam degeaba. M-am gandit si la Concerta/Ritalin, ultima speranta, dar am nevoie de reteta galbena, pe care doctorul psihiatru refuza sa mi-o dea, pe motiv ca mi-ar face mai rau si ca trebuie sa continui cu sertralina (i-am explicat ca nu ma prea ajuta, nici dupa aproape 3 luni de tratament).
Apelez la voi fiindca nu stiu cum ar trebui sa procedez. Ma simt descurajat complet. Nu vreau sa aud de psihoterapie. Poate ca sunt depresiv, poate ca nu sunt, insa nu voi apela la cineva pentru a-mi gestiona emotiile, fiindca stiu sa o fac mai bine decat toti psihologii pe care i-am vizitat inainte. Am auzit ca poate ar functiona acupunctura, desi multe persoane mi-au confirmat opusul.
Am nevoie si de parerea voastra.
Apelez la voi fiindca nu stiu cum ar trebui sa procedez. Ma simt descurajat complet. Nu vreau sa aud de psihoterapie. Poate ca sunt depresiv, poate ca nu sunt, insa nu voi apela la cineva pentru a-mi gestiona emotiile, fiindca stiu sa o fac mai bine decat toti psihologii pe care i-am vizitat inainte. Am auzit ca poate ar functiona acupunctura, desi multe persoane mi-au confirmat opusul.
Am nevoie si de parerea voastra.
8 comentarii
Citeste despre encefalomielita mialgica!
Totusi, in cel mai bun caz, ar putea fi vorba doar de o epuizare fizica. Trebuie sa intelegi ca si mersul regulat la sala de forta + alergatul zilnic, reprezinta un stres imens pt organism. Incearca sa faci o pauza de cateva luni, si vezi daca se imbunatateste ceva.
Iar ca un sfat prietenesc, bazat pe propria experienta, rareste sau renunta de tot la masturbare, daca ai acest obicei.
Totusi, in cel mai bun caz, ar putea fi vorba doar de o epuizare fizica. Trebuie sa intelegi ca si mersul regulat la sala de forta + alergatul zilnic, reprezinta un stres imens pt organism. Incearca sa faci o pauza de cateva luni, si vezi daca se imbunatateste ceva.
Iar ca un sfat prietenesc, bazat pe propria experienta, rareste sau renunta de tot la masturbare, daca ai acest obicei.
Buna seara Bogdan_0022, este interesant de observat ca vreti sa va gestionati emotiile singur dar apelati la "substante", in timp ce apelatul la...oameni (psihoterapeuti) este exclus...
Eu nu cred ca a apelat la "substante" pt a-si gestiona emotiile, ci pt a incerca sa trateze simptomele fizice debilitante pe care le resimte, simptome ce nu au nicio legatura cu starea lui emotionala...
Incearca sa mergi la un alt psihiatru.poate reusesti sa stabilesti o relatie mai de incredere si nu mai incerca toate prodesele din farmacii sau medicatie dupa sintezele facute pe internet.In legatura cu psihoterapia nu ar trebui sa fii asa rezervat.nu iti gestioneaza nimeni emotiile ci esti invatat cum sa faci acest lucru singur.
Cu alte cuvinte, trebuie sa manance si "specialistii" o paine...
Poate invata acest lucru si singur, citind carti de specialitate...Asa ca, e timpul sa va reprofilati...
Poate invata acest lucru si singur, citind carti de specialitate...Asa ca, e timpul sa va reprofilati...
David, omul poate face multe singur, dar nu totul. Asa am putea spune ca citind anumite carti nu mai mergem la medic/spital cand avem o problema, ci ne-o rezolvam singuri. Sau, daca se strica calculatorul, citim o carte si il reparam singuri.. Sigur ca acest lucru nu este cu putinta. Nu putem fi propriul nostru medic si nici propriul nostru psihoterapeut. In primul rand pentru ca nu putem fi obiectivi cu noi insine. In al doilea rand, cum iti oferi singur suport cand esti depresiv? Cu ce resurse? Daca ai avea resurse nu ai fi depresiv.. Cum te "rezolvi" singur cand ai atacuri de panica si crezi ca vei muri in secunda urmatoare?.. Poate ca teorie se poate invata si din carti, insa teoria nu e totul..
Este foarte bine sa citim si sa stim cat mai multe. E bine sa incercam sa rezolvam problemele noastre singuri, inainte de a apela la altcineva. Dar uneori se intampla ca situatia sa ne depaseasca si sa avem nevoie de ajutor specializat. Ceea ce este firesc.
Eu insumi, psihoterapeut cu experienta fiind, apelez la un coleg atunci cand simt ca ceva din viata mea ma depaseste. Suntem oameni..
Nu stiu de "specialistii" despre care vorbesti tu, insa adevaratii specialisti chiar merita painea aia. Daca te interesezi putin, ai sa vezi cat de mult timp, efort si bani presupune sa faci o formare serioasa in psihoterapie. Apoi, in primul an de activitate sunt sanse foarte mari sa nu prea ai ce paine sa mananci. Abia dupa vreo 2-3 ani, cand lumea incepe sa auda de tine, incepe sa vina banu' ca sa poti manca si tu o paine. Am multi colegi care nu traiesc doar din psihoterapie.
Eu unul chiar m-as bucura sa fiu nevoit sa ma reprofilez pentru ca oamenii au invatat sa isi rezolve singuri problemele si nu au nevoie de serviciile pe care le ofer. Dar pare-se ca, cel putin in prezent, omul are mare nevoie de suport, intelegere, acceptare, iubire..
Afirmi, David, ca "simptomele fizice debilitante pe care le resimte, [..] nu au nicio legatura cu starea lui emotionala." Te invit sa te mai documentezi cu privire la acest aspect. Fizicul si emotionalul sunt intr-o stransa legatura si se influenteaza reciproc. Uneori nu vedem legatura pentru ca cele doua (chestiunea fizica si cea emotionala) nu apar simultan, dar asta nu inseamna ca legatura nu exista.
La inceputurile medicinii omul era vazut holistic. Apoi a venit stiinta si a izolat partea fizica a omului atat de mult incat s-a ajuns sa se vorbeasca de "ficat" si "inima", in loc de Ionel sau Marioara. In zilele noastre insa se pare ca sunt tot mai multi oameni care se intorc la perspectiva holistica pentru ca le este tot mai clar ca omul nu e doar fizic.
In fine, cartile de specialitate au fost scrise de specialisti care daca s-ar fi reprofilat, cum recomanzi tu, nu ar mai fi existat aceste carti. Avem cu totii loc sub soare si este nevoie de fiecare specialist in parte. Important e sa incercam sa fim specialisti in adevaratul sens. Cine ne cauta, e bine venit. Cine nu, ii dorim tot binele din lume.
Este foarte bine sa citim si sa stim cat mai multe. E bine sa incercam sa rezolvam problemele noastre singuri, inainte de a apela la altcineva. Dar uneori se intampla ca situatia sa ne depaseasca si sa avem nevoie de ajutor specializat. Ceea ce este firesc.
Eu insumi, psihoterapeut cu experienta fiind, apelez la un coleg atunci cand simt ca ceva din viata mea ma depaseste. Suntem oameni..
Nu stiu de "specialistii" despre care vorbesti tu, insa adevaratii specialisti chiar merita painea aia. Daca te interesezi putin, ai sa vezi cat de mult timp, efort si bani presupune sa faci o formare serioasa in psihoterapie. Apoi, in primul an de activitate sunt sanse foarte mari sa nu prea ai ce paine sa mananci. Abia dupa vreo 2-3 ani, cand lumea incepe sa auda de tine, incepe sa vina banu' ca sa poti manca si tu o paine. Am multi colegi care nu traiesc doar din psihoterapie.
Eu unul chiar m-as bucura sa fiu nevoit sa ma reprofilez pentru ca oamenii au invatat sa isi rezolve singuri problemele si nu au nevoie de serviciile pe care le ofer. Dar pare-se ca, cel putin in prezent, omul are mare nevoie de suport, intelegere, acceptare, iubire..
Afirmi, David, ca "simptomele fizice debilitante pe care le resimte, [..] nu au nicio legatura cu starea lui emotionala." Te invit sa te mai documentezi cu privire la acest aspect. Fizicul si emotionalul sunt intr-o stransa legatura si se influenteaza reciproc. Uneori nu vedem legatura pentru ca cele doua (chestiunea fizica si cea emotionala) nu apar simultan, dar asta nu inseamna ca legatura nu exista.
La inceputurile medicinii omul era vazut holistic. Apoi a venit stiinta si a izolat partea fizica a omului atat de mult incat s-a ajuns sa se vorbeasca de "ficat" si "inima", in loc de Ionel sau Marioara. In zilele noastre insa se pare ca sunt tot mai multi oameni care se intorc la perspectiva holistica pentru ca le este tot mai clar ca omul nu e doar fizic.
In fine, cartile de specialitate au fost scrise de specialisti care daca s-ar fi reprofilat, cum recomanzi tu, nu ar mai fi existat aceste carti. Avem cu totii loc sub soare si este nevoie de fiecare specialist in parte. Important e sa incercam sa fim specialisti in adevaratul sens. Cine ne cauta, e bine venit. Cine nu, ii dorim tot binele din lume.
Am gresit pt faptul ca am generalizat, si ofer niste scuze in privinta asta, mentionand ca remarca mea se refera doar la acei specialisti intre ghilimele, fiind convins ca ati intalnit sau auzit si dvs despre destui colegi de-ai dvs de acest fel.
Bineinteles, fizicul este in stransa legatura cu psihicul si se influenteaza reciproc, insa nu psihicul este cauza simptomelor persoanei din cazul de fata. Cu alte cuvinte, acele simptome nu reprezinta somatizari, ci reprezinta "semnale de alarma" ca ceva nu functioneaza bine la partea fizica. Si aici as aminti din nou despre encefalomielita mialgica, ale carei simptome seamana cu cele descrise de acest om, simptome pe care le am si eu la un nivel si mai accentuat, dar asta e alta poveste.
Bineinteles, fizicul este in stransa legatura cu psihicul si se influenteaza reciproc, insa nu psihicul este cauza simptomelor persoanei din cazul de fata. Cu alte cuvinte, acele simptome nu reprezinta somatizari, ci reprezinta "semnale de alarma" ca ceva nu functioneaza bine la partea fizica. Si aici as aminti din nou despre encefalomielita mialgica, ale carei simptome seamana cu cele descrise de acest om, simptome pe care le am si eu la un nivel si mai accentuat, dar asta e alta poveste.
Mergi la alt doctor si schimba sertralina. Sunt peste 20 de antidepresive. Intra pe subiectele mele si le gasesti acolo.
Sanatate multa!
Sanatate multa!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 5Ameteala, obosela, panica
- 3ma simt mereu obosita
- 10test helicobacter pylori pozitiv
- 3de vreo 2 saptamani sunt f. confuza, fara nicio vlaga
- 21de doua luni ma simt rau (greata, dureri de cap, slabit 10 kg, oboseala)
- 11Spirolactona - tratament eficient?
- 3Depresie, sau oboseala nervoasa ?
- 10sa-mi spuna cineva.. unde sa ma duc?
- 8Oboseala inexplicabila
- 7Tatal meu are 50 de ani este fumator si este suspect de CIROZA HEPATICA.
- 6ticuri nervoase necontrolate, dureri de cap, oboseala constanta si teama
- 2Oboseala, epuizare maxima, lipsa de concentrare
- 4Oboseala?
- 3scaun alb, voma, oboseala...
- 6La ce medic sa apelez?
- 9Interpretare radiografie
- 3Nu pot respira și senzație de oboseală puternică după masă
- 3Lipsa de energie.Ce fac?Solutii?
- 2Slabiciune foarte mare la oboseala normala, lesin
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: