limfomul hodgkin stadiul III A

Buna ziua tuturor sunt noua pe acest forum si as dori mai multe informatii despre acest cancer al sistemului limfatic, limfomul Hodgkin stadiul III A cu care am fost diagnosticata in luna octombrie.Mentionez ca am facut deja a doua chimioterapie, ca prima a fost ceva mai usoara cu putine reactii, in sensul ca am varsat o singura data aflandu-ma in spital, la cateva ore dupa tratament iar pe parcursul celorlalte zile am avut doar stari de varsaturi, oboseala, dureri de dinti si gingii, gust de metal in gura. dureri de stomac.A doua insa a fost mai diferita, nu am ramas in spital pt mai multa perfuzie pt ca ma simteam bine si la cateva ore s-au agravat starile de varsaturi iar finalul a fost internare la urgenta in miezul noptii pt ca varsasem de noua ori...Dupa o zi de perfuzii, multumesc lui D-zeu am iesit, ma simt bine, putin obosita, aceleasi stari si dureri de dinti si gingii dar mi-au scazut globulele albe si acum fac niste injectii pt ridicarea lor.Mentionez ca ma tratez in strainatate nelocuind in Romania si ca desi am incercat sa ma informez de pe internet despre acest tip de cancer am ajuns la concluzia ca este cel mai indicat sa impartasesc voua, celor care treceti si ati trecut prin asa ceva, ca un semn de solidaritate si respect pt cei care trec mai usor sau mai greu prin aceste reactii.
Am ascultat parerile tuturor, toti fiind optimisti sau incercand sa fie, vorbindu-mi despre mari sanse de vindecare totala.Cel mai important insa este psihicul tau, care, in ceea mai mare masura te va ajuta sa invingi boala.Eu sunt pregatita pt acest lucru, imi tin psihicul ff ridicat chiar daca, cu siguranta vor fi momente cand, chiar si fara sa vrei vei cadea psihic, important este sa te ridici repede.Psihicul si persoanele din jurul tau joaca un rol important in vindecarea acestei boli.As dori sa adaug ca parintii mei nu stiu despre asta, sunt singura aici si m-am intretinut singura, am cateva cunostinte si prieteni care imi sunt alaturi si care ma fac sa nu ma simt singura. Cu regret spun ca nu mai pot lucra deoarece doctorii mi-au interzis pe o perioada de 6 luni pt evitarea racelilor si infectiilor si va fi mai dificil deoarece voi avea un venit f mic doar din concediul medical...dar nu as vrea sa va plictisesc cu toate astea...nu ma plang.merg inainte.pt mine... pt parintii mei care ma aud tot timpul la telefon cu diferite scuze ca nu pot veni acasa..pt cei din jur care sunt alaturi de mine.Si eu am avut parul lung si l-am taiat scurt pt a nu fi brusca reactia de alopecie.As dori daca se poate sa imi impartasiti niste idei, sfaturi, despre ce anume ai voie sa mananci si ce nu, daca exista ceva anume pt ajutarea organismului, pt pofta de mancare, intretinere si refacere...Starile de varsaturi stiu ca vor mai exista, chiar daca poate si mai rau decat ceea ce am avut pana acum, le iau ca atare, trebuie sa te obisnuiesti cu ele si poate ca si cu ajutorul ondansetronului pe viitor vor fi mai usoare desi nu prea simt ca m-au ajutat prea mult aceste tablete.Multumesc celor care dati sansa ca aceasta povestioara sa fie citita de catre toti cei interesati.Mesajul meu pt cei care trec prin aceste boli de cancer este sa lupte, sa fie pozitivi, sa creada ca se vor vindeca si totul va fi bine..La final vom rade cu totii fericiti ca am scapat, cum spun unii de pe aici, de aceasta, , raceala'.Astept cu nerabdare raspunsurile dumneavoastra a tuturor, indicatiile si sfaturile medicilor, daca este permis acest lucru.Repet sunt noua pe acest forum si orice cuvant impartasit va fi bine venit, in plus nu cred ca este rau sa iti faci si prieteni prin acest intermediu, pt ca asa cum am mai spus, pentru oricine o vorba buna si un sprijin moral conteaza mult pt psihicul tau si implicit in vindecare...Sanatate multa tuturor !

Gianna, eu tin amandoi pumnii stransi tare, tare pentru tine!!! Asa da spirit de luptator si, de ce nu, si de invingator! Sa mai scrii si sa ne mai spui cum evolueaza totul spre bine si cum te vindeci! Eu sper sa ai parte de tot ce e mai bun si, mai ales, de sanatate pentru ca e mai buna decat toate :)
Sarbatori binecuvantate si linistite sa ai! Imbratisare si zambet numai pentru tine, Gianna draga!

Ma bucur ca sunteti o femeie care stie sa lupte. Eu am facut chimioterapie pentru cancer la san si sunt bine. La noi pe holuri se vorbea despre sucul din sfecla rosie, mere si morcovi. Mie nu mi-a placut gustul nefiind cu legumele si fructele si nu l-am luat dar cred ca iti da o vigoare de care ai nevoie. Am citit ca mi se pare ca in Nepal serpasii care urca pe munte se revigoreaza cu sucul de sfecla rosie, a fost studiat si chiar are efect. Eu mananc un ou fiert la micul dejun si cateva lingurite de fulgi de ovaz. O ceasca de cafea. Recomandat ceaiul verde. Strugurii iarasi sunt buni, astia i-am mancat, in special cei negri cu samburi. Nucile 60g pe zi va ajuta creierul. Culmea avem si desert. Inghetata este permisa si recomandata dar nu cu multe E-uri ci mai naturala (nu neaparat de casa dar macar cu lapte, etc). Ca altfel am mancat eu una la Mc... ca-mi placea inainte si m-am oprit drept la toaleta s-o vars. Asa m-am invatat minte si aia nu-mi mai place (adica din aia mai mananc doar 1-2 pe an dar vara zilnic sigur alt tip). Fructele de sezon in special cele de padure (eu am mancat zmeura). Capsunile, piersicile, dar eu am facut primavara - vara. Avocado, prune, kiwi, mere, ce doriti. Fara grapefruit. Legume ce doriti cu cat mai verzi sau portocalii cu atat mai bine. Eu am mancat rosii, dovlecei, ardei, salata verde, masline, etc.. Recomandat broccoli. Uleiul la salate de masline. La prajeli nu. Acum daca se poate fierte sau la cuptor nu prajite. Daca nu merg si prajite decat sa nu mancati deloc. Carnea la fel. Daca va place pestele e bun. La cuptor sau gratar nu prajit ca fiert nu prea-i bun. Daca nu si prajit. Eu luam somon. Eu nefiind cu pestele mancam in principal pui. Acuma nu mai era la gratar ci fiert. Dar am mancat o data pe luna si la KF... Deci poftele mi le-am facut. Ba chiar am mancat de cateva ori si mici ca era vara. Dar fara mezeluri. Friptura de porc nu mai mananc nici acum decat la sarbatori cu toate ca au trecut peste 2 ani de atunci ca nu prea ma mai atrage. Nici carnatii. Nu deveniti vegetariana ca nu e cazul. Organismul trebuie ajutat sa faca fata si renuntarea de tot la carne nu e o solutie. Lapte, branza daca doriti puteti manca. Eu am spart si seminte de floarea soarelui 50g pe zi antistres dar nu fac bine la ficatul si asa afectat de chimioterapie. Spargeti de dovleac daca nu sunteti prea slaba ca alea sunt cam diuretice. Acum mananc cateva migdale crude pe zi dar nu prea multe ca si astea sunt cam diuretice. In principiu mancati cam ce mancati si inainte in varianta fiarta in loc de prajita cu micile retusuri pe care le puteti face. Si inca ceva. Eu de exemplu cand ma duceam in magazin sa cumpar ma uitam atent la fructa sau leguma respectiva si ma gandeam daca vreau sau nu s-o mananc pe aia sau alta. Asa am descoperit eu ca vreau sa mananc struguri si zmeura si nu numai pentru ca auzisem. Fara alcool. Fara tutun (eu fumez dar nu e bine). Odihniti-va cat mai mult. Acum trebuie sa va concentrati pe dumneavoastra sa treceti hopul restul conteaza mai putin. Sanatate si sa va fie bine.

Admirabila ratiunea, pozitivitatea, puterea si autocontrolul! Felicitari! Din pacate nu am sugestii, dar va doresc multa putere si sa nu cedati.
Sanatate si capul sus in continuare!

Rectificare: uleiul de masline la salate. Continuare. Faina devine integrala, zaharul brun si orezul salbatic. Pe scurt peste, carne alba, mai putin carne rosie. Somonul e suficient in jur de 200g pe saptamana. Apa devine plata si este recomandat sa beti cantitatea recomandata uzual de cel putin 1, 5 - 2 kg pe zi. Daca se poate o firma buna (cum ar fi Borsecul la noi). Crud, fiert, la cuptor, gratar, mai putin prajit exact in ordinea asta. Grasimi mai putine ca puteti avea stari de greata suplimentare. Dar pofta v-o faceti. Eu am mancat chiar si o shaorma pe luna in saptamana in care imi era bine. Ce am poftit am mancat. Insemna ca organismul mi-o cerea. Eu fiind slaba toata viata si slabind din principiu cand dau de greu ca prima imi piere pofta de mancare probabil ca cerea organismul si grasimi. Am mai mancat ficat fiert (nu e stralucit dar merge), fasole verde, pepene rosu si galben, dovleac, frunze de patrunjel, miere, afine, recomandate si rodiile, semintele de in. Deci in principiu orice cu echilibru si cat mai sanatos. O sa aveti si momente psihice mai proaste datorate extenuarii fizice a organismului important este sa fiti constienta ca sunt doar un efect secundar si ca trec. Si chiar trec. Eu am avut cateva dar scurte (adica ma apucau cand ma culcam si-mi treceau pana ma trezeam). Asa ca daca respectati macar pe sfert un regim cat de cat o sa fie bine. Daca sunteti atenta la ce va spune si cere organismul el o sa va spuna ce mai puteti face si ce nu si ce va mai permiteti sa mancati si ce nu. Si-mi pare rau ca n-am cerut si eu informatii pe net la vremea mea ca eu cu autoinformarea am terminat tratamentul pana le-am aflat pe toate. Dar credeam ca macar afara te informeaza cineva ce si cum si nu te informezi pe holuri sau pe net de nevoie. E si greu sa scrii cateva lucruri esentiale pe o foaie, s-o tragi la xerox si s-o dai pacientului care are nevoie. Craciun fericit va doresc chiar daca o sa fie un pic mai schiop acuma !

Completare. Alimentele sa fie cat mai proaspete, cat mai de sezon, cat mai naturale si cat mai natural gatite. Cat mai curat totul. Daca va place ciocolata o puteti manca pe cea neagra 55% cacao (cea cu 75% cacao mie nu-mi place) ca e antistres si rau nu face poate doar zaharul din ea. Ba eu chiar am baut si Cola ca o beau oricum dar ficatul meu nu cred ca mi-a multumit. De aia era si greu sa-mi placa sucul de sfecla. Evitati sa va taiati, intepati, etc. Daca puteti aveti grija si de pielea dumneavostra ca eu n-am facut-o de lene. Adica o crema de fata, etc. uzual. O plimbare la aer curat (mare, padure, parc) cand puteti ajuta la oxigenare si psihic. Chiar si inotul daca il practicati mie mi-a priit cu mentiunea ca eu inot totusi de la 3 ani ca sunt de la malul marii. Si cititi postarile mai vechi din aceasta sectiune ca sunt si subiecte deschise despre boala dumneavoastra cu comentariile de rigoare care va pot fi de folos. Sanatate !

Asta-i ultima completare. Recomandate si fasolea, spanacul, etc. Uleiul de masline sa die extravirgin, presat la rece, eco sau bio in sticla de culoare inchisa (ca asa se pastreaza cel original ca altfel se strica prea repede) si pe cat se poate necontrafacut.

Multumesc din suflet tuturor celor care mi-au scris aici si multumesc dvs in mod deosebit, , eas" pt sfaturile si informatiile extrem de utile.Cu siguranta sunt de un mare ajutor si le voi indruma cu cea mai mare incredere.Si pt a nu fi interpretata gresit, nu e vorba ca ar exista lipsa de informare in afara, atata timp cat intrebi ti se va raspunde cu siguranta insa romanul tot roman ramane si oriunde ar fi in lume cauta alinarea si sprijinul celor de, , acasa" Sprijinul dvs moral si indicatiile date au venit in cel mai potrivit moment si inca o data multumesc tuturor si astept in continuare raspunsuri. Si asa cum s-a cerut mai sus, cu siguranta voi scrie despre evolutia mea si implicit a bolii si voi fi prezenta pe acest forum cu maximul de sinceritate si solidariate pt toti cei care trec, au trecut sau pur si simplu sunt interesati de aceste, , incercari ale vietii"
Doresc tuturor un Craciun fericit, multa sanatate si incredere..pt ca atata timp cat avem zambetul pe fata nimic nu poate sa para, , schiop", greu sau urat.Indiferent de natura problemei pe care o infrunti, de gradul ei de dificultate, nimic nu poate fi altfel decat ceea ce iti doresti tu sa vezi, sa simti, sa crezi..Puterea sta in tine, in noi.
Sarbatori Fericite!!!!

Aveti dreptate cu "schiopul". L-am folosit ca nu cumva sa fiu perceputa gresit urand un simplu: " - Craciun fericit ! ". Asa ca acum va urez simplu : " - Craciun fericit ! ". Sa fie pentru toata lumea: sanatosi si bolnavi, rai si buni, saraci si bogati, ca pana la urma oameni suntem si nasterea lui Isus a fost pentru toata lumea. O sa revin cu completarea informatiilor cand o sa am timp. Si la noi te informeaza daca intrebi dar eu nefiind cu intrebatul as fi preferat sa se comunice din principiu ceea ce trebuie sa stii eventual in scris si nu sa astepte sa intrebi ca doar stiu ca trebuie sa fii informat. De ce se asteapta sa intrebe fiecare si ei sa dea fiecaruia aceleasi raspunsuri nu stiu. De fapt eu in mare eram autoinformata si n-aveam nevoie dar restul pacientilor nu erau. Si nu mi se pare normal sa se tot intrebe fiecare daca asta mai are voie sau nu. Ca si asa nu faci tot ce trebuie macar sa ai o lista pe care tot citind-o poate se mai lipeste ceva de tine si faci mai mult sa fie bine. Si intr-adevar natia si limba fac parte din noi si cand ti-e greu te alina mai bine o vorba spusa pe limba ta de catre un conational. Sanatate !

Am revenit dragi prieteni cu aceeasi rugaminte de a-mi scrie in continuare sfaturile dvs.Starea mea dupa 2 cicluri de chimioterapie este in continuare la fel, in sensul ca nu stiu inca cum a evoluat tratamentul, voi avea un rezultat dupa 4 cicluri cand voi face un RMN. Toti care au trecut si trec prin asa ceva stiu f bine ca nu e usor dar trebuie sa tinem fruntea sus.Rog pe toti care citesc acest mesaj sa isi imparta ideile si sfaturile cu mine pt ca, cu siguranta, de la fiecare am cate ceva de invatat. Impartasindu-va voua imi dau si eu putere mai departe. As dori sa stiu mai multe despre aceste reactii adverse cum ar fi starile de varsaturi, oboseala si scaderea in greutate. Eu personal ma infrunt cu acestea.De fiecare data cand fac chimioterapie am varsaturi.Ma ridic din pat de vreo zece ori la rand si de fiecare data vars pana raman fara vlaga motiv pt care raman internata vreo zi sau doua.Am citit mai sus despre aceasta oboseala fizica a organismului care nu se manifestase atat de mult la primele 2 sedinte, acum insa organismul reactioneaza diferit...din ce in ce mai multa oboseala dar nu e o oboseala obisnuita, este altceva, dormi f multe ore si parca esti rupta de realitate.Nu stiu daca de fiecare data va fi si mai rau sau organismul va reactiona din ce in ce ma greu, ramane de vazut, dar dupa cate vad sunt zile si zile iar lipsa poftei de mancare si scaderea in greuate isi spun si ele cuvantul.Cu toate acestea nu mi-a disparut zambetul de pe fata, mai am drum lung si probabil multe de experimentat pe parcursul celor 6 luni de acum inainte.Va rog inca o data daca cineva stie cum si ce ar ajuta sa trecem peste toate aceste stari cu usurinta sau daca vrea pur si simplu sa isi impartaseasca experienta, sa scrie aici.Va multumesc si astept in continuare raspunsuri.

Buna Gianna 31,

Iti doresc multa, multa sanatate si sper ca cele 6 luni sa treaca cat mai repede pentru tine si apoi viata ta sa intre in normalitate. In privinta starilor de voma are eficienta Kitrilul care este si injectabil dar si pastile. Este cam scumpicel dar in 2009 cand l-a folosit sotul meu se dadea si compensat de medicul oncolog si il comandam la farmacie.
Nu ar strica sa-ti intrebi medicul. Este mult mai eficient comparativ cu alte antivomitive folosite in tratamentul chimioterapeutic. Are si ceva reactii adverse( parca, constipatie, nu mai retin sigur).
Sanatate, sanatate si pastreaza-ti optimismul!

Din pacate referitor la varsaturi nu prea am sfaturi practice. Mie mi s-a facut rau dupa prima injectie, ca eu nu m-am internat ca n-am vrut si am facut injectii ambulatoriu, in sensul ca stateam in fund pe o margine de pat in care statea si altcineva ca atata primesti la ambulatoriu pe sectie la IOB si dupa ce mi-a facut injectia m-a luat cu lesin si cu transpiratie (eu nu prea transpir de obicei) de m-am intins pe pat. D-na care mi-a facut loc in pat sa ma intind a inceput sa planga langa mine, am intrebat-o de ce, a zis ca atat de tanara etc. si i-am zis ca n-am nimic. M-a vazut si asistenta sefa si a zis ca probabil de la caldura sa iau ciocolata (eu am ciocolata in poseta de obicei). Dupa ce mi-a mai trecut am plecat. Dar mi-am adus aminte ca la noi iti zice asistenta sa sugi dropsuri de menta cat timp iti face injectia. Eu am supt Tic-tac de portocale ca il folosesc si pentru tusea mea tabagica si a mers f. bine. Pui doua sub limba cat timp faci injectia si le sugi si iti ia starea initiala de greata nelasand-o sa se agraveze ca atunci numai termini. Revin. Sanatate !

Multumesc din suflet pt raspunsuri si multumesc in mod deosebit, , eas, , sfaturile dvs sunt practice si le voi urma cu siguranta.Eu stau internata pt ca am si perfuzie, mai intai simpla sa spele vena apoi 3 injectii direct pe vena, inca un tratament perfuzie dupa care alta perfuzie simpla. Asta este cura ABVD care o urmez eu.In mod normal nu ar trebui sa stau internata, faci tratamentul si pana seara ar trebui sa pleci dar pt ca am varsaturi nenumarate nu imi permit medicii externarea pana nu imi revin cat de cat...Fiecare organism reactioneaza diferit si are diferite reactii adverse de aceea solicit sfaturi si indicatii referitor la varsaturi, lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate sau orice altceva intampin.Doresc sa imi ajut organismul, sa fie puternic ca sa poata reactiona tratamentului.

Eu in zilele cu injectie aveam urmatoarea dieta. Cand ma trezeam cel putin 2 (3-4 daca ti-e mai foame) lingurite de fulgi de ovaz (la punga din hartie de 1/2kg ca sunt mai putin uscati decat in alt tip de ambalaj si se inghit mai usor) goale fara sa fie muiate in nimic (apa, ceai, lapte) ca sa adune lichidele din stomac sa nu-mi vina sa vars si pentru energie, apoi o ceasca de cafea cu o lingurita cu varf de cafea si una rasa de zahar pentru o buna digestie si energie, apoi un ou fiert tare fara paine (ca ai deja in stomac carbohidratii de la ovaz) ca sa ai proteine. Cand mi se facea foame dupa injectie primul lucru mancam obligatoriu o banana ca are fibre si potasiu pentru oboseala. Inainte si dupa injectie coboram pe jos cat puteam de repede cele 6 etaje (ca la etajul 6 era sectia) ca era de asteptat si eu fumam afara. Peste zi cateva cubulete de ciocolata neagra, o inghetata, cateva lingurite de afine sau zmeura, struguri, cateodata o piersica ca are tot potasiu contra oboselii sau putin pepene verde, putin piept de pui fiert si/sau cascaval de capra cu paine, cateva nuci pentru creier si alune de padure, spargeam 50g seminte prajite de floarea soarelui antistres. Meniul mi l-am facut singura si la mine a mers. Daca nu-ti plac de loc fulgii de ovaz mananca cand poti dupa injectie si banana un pachet mediu de biscuiti simpli pentru copii (petit beure) ca sa absoarba ceva sucul din stomac ca sa se atenueze senzatia de greata.
Ca dormi nu e rau ca isi revine organismul. Dar pentru o buna intretinere trebuie sa te mobilizezi cateodata pentru un efort intens de scurta durata dupa care te poti intinde la loc. Incearca in saptamana(le) in care ti-e mai bine sa faci de 2 ori pe saptamana la aer liber (geam/balcon deschis) incalzirea clasica de la ora de sport de la scoala sau de la sport daca ai facut sport. Si sa inoti sau alergi putin cat poti. Si cand mergi pana la magazin si inapoi s-o faci repede pentru punerea sangelui in miscare nu agale. Agale numai la plimbarea pentru oxigenare in parc. Pentru oboseala eu am luat Ginsenk fiole, cica ar fi mai bun pastile dar mie nu-mi plac pastilele, cate o cutie (are 10 fiole eu am luat una pe zi dimineata pe stomacul gol si de asa maniera ca sa le termini pana in zilele cu chimioterapie) la 2 luni. Se poate lua si mai mult nu are contraindicatii pentru chimioterapie dar nici nu se cunoaste dozajul optim pentru combaterea oboselii asociata chimioterapiei. Consulta situl breastcancer.org sectiunea chimioterapie pentru lamuriri suplimentare privind adjuvantele pe perioada chimioterapiei. In general adica in zilele fara ginsenk si fara chimioterapie luam dimineata pe stomacul gol o lingurita de miere, apoi linguritele de ovaz, cafeaua fara zahar ca luasem mierea, oul fiert fara paine. Si mai beam in zilele de dupa chimioterapie dupa amiaza o ceasca cu o lingurita de cacao rasa cu o lingurita rasa de zahar batute ca nesul cu putina apa peste care adaugam amestecand lapte. Un soi de ciocolata calda cu lapte. Iti povestesc altadata cum am ajuns eu sa fac injectii tocmai prin Bucuresti eu nefiind de acolo si neavand initial nici cea mai mica intentie sa fac chimioterapia acolo ci la mine acasa. E o poveste nu tocmai placuta. Revin. Sanatate !

Buna ziua tuturor.Nu am mai scris de mult si dupa cum vad nici dvs, cei care trec prin astfel de momente sau cei care vor sa isi mpartaseasca opinia...Sunt deja la a saptea chimo.., au trecut 3 luni de zile, urmatoarea va fi peste 2 saptamani dupa care voi face RMN pt a vedea ce schimbari au avut loc pe toata aceasta perioada..Mai am drum lung, l-a inceput mi-au vb de tratament pt 6-8 luni asa ca trebuie sa merg mai departe cu rabdare si credinta.La sfarsitul tratamentului, al intregului tratament va trebui sa fac un PET scan iar acolo se va vedea intregul rezultat.As dori sa cunosc si alte persoane care trec prin aceasta situatie, care au sau au avut acelasi diagnostic, am o serie de intrebari, curiozitati dar cel mai mult simt nevoia de a impartasi toate aceste lucruri, de a vb cu cineva...si tin sa multumesc pe aceasta cale dvs, "eas" care prin prezenta si sfaturile m-ati ajutat enorm.Exista momente si momente dar oricat de puternica si luptatoare as fi tot ai momente cand te simti singura.Asa cum am mai spus psihicul este cel mai important si daca am avut momente de decadere din cauza oboselii, statului prea mult in pat si a altor reactii, am avut grija sa ma ridic imediat.Sunt intr-o tara straina inconjurata de mare asa ca de fiecare data cand am simtit nevoia m-am dus la mare, m-am relaxat doar admirand valurile ei chiar si din masina, vremea nevaforabila si starea mea nepermitandu-mi de fiecare data sa stau pe malul marii, fiind in pericol de a raci f usor. Se spune ca marea te relaxeaza iar eu obisnuiam vara, iarna sa iau masina si sa ma duc undeva mai departe, intr-un loc preferat de mine, sa o admir fie zi fie noapte.Acum nu stiu exact in ce masura voi mai putea face acest lucru, tinand cont ca va veni vara, cred ca nu imi va fi permis mersul la plaja sau stat in soare..dar pt ca imi place sa iau lucrurile usor usor nici nu am intrebat despre asta, mai este pana atunci.Cam atat am sa va spun, acum 2 zile am facut chimo, adica pe 27 si ieri am iesit din spital asa ca starea de oboseala persista precum si acel sentiment, cum obisnuiesc eu sa spun zambind, de a fi pe alta lume... :) :) O zi buna tuturor!

Buna Gianni! Am citit totul de la inceputul topicului. Sunt pe acest forum pt a afla cat mai multe informatii despre cum il pot ajuta pe tata, care sufera de cancer la plamani cu metastaze.
La inceput cand am aflat, eram terminata(in noiembrie). Acum sunt optimista. si lupt alaturi de el. are momente cand pica, cand ii vine sa renunte. cum de altfel au toti probabil ce sufera de aceasta boala.
O sa ii arat ce ai scris tu aici. o sa prinda forta mai multa.cu sigurata. pt ca asta transmiti.
Am un prieten f bun, are 32 de ani, sufera de acceasi boala ca si tine. doar ca la el e stadiul 4. pe 6 martie, dupa 8 luni de chimio, va face pet-ul si toate celalalte. el e la fel f optimist. si si traieste viata normal.
Are momente cand pica psihic.dar...la fel ca tine"trage de el" pt a nu se afunda in starea asta.
Multa sanatate! si o primavara plina de bucurii. sa fii puternica, increzatoare si optimista!

O sa iti mai scriu!

D-na Violeta, cancer la plamani cu ce metastaze are tata ?

Buna ziua! la pleura. imediat cum s a descoperit am inceput chimioterapia. cand terminam cele 4 sau 6, depinde...cicluri d chimio, o sa vedem daca sunt si alte mts.

Dle Stevens, stiu postarile dvoastra de pe acest forum, asa ca nu va obositi sa ma convingeti ca exista vindecari miraculoase !

O zi linistita!

Aha, imi parea cunoscut id-ul dvs., va multumesc atunci ca nu m-ati injurat ! :))

Stiu ca nu am succes in a convinge prea multe persoane (cu exceptia a doua sau trei doar), dealtfel este si destul de dificil de a insititui practic tratamentul ( e nevoie de medic sau asistenta), de aceea incerc sa conving direct ministerul sa introduca acest tratament simplu si eficient, ca cercetare sau studiu clinic pt inceput ! Dar va rog sa nu mai spuneti la nimeni ! ;)

Sanatate tatalui si dv. !

stevens, degeaba contactezi ministerul, nu se ocupa de studii clinice. Daca tot vrei sa faci ceva fa-ti o documentatie, un proiect macar cu o parte teoretica, cum crezi tu ca va actiona tratamentul. Fa niste estimari, o metodologie cum se va desfasura un posibil studiu pe soareci sau pe tesuturi. Apoi, du-te la o universitate de medicina din tara si vorbeste cu un cadru didactic sau cercetator de acolo, arata-i documentatia proiectului. Daca partea teoretica este logica si impecabila poate ai sanse si cineva chiar va oferi sa incerce sa testeze propunerea ta. Dar, avand in vedere ce tratament propui (bicarbonat, nu?), cred ca cel mult vei primi zambete, clatinari din cap si priviri ciudate.

Da, mersi Radicus, asa trebuie sa procedat, am aflat si eu acum 2-3 zile ! Am facut o informare catre minister dar sunt sanse destul de slabe sa primesc un raspuns cat de cat pozitiv in conditiile in care ei ii intreaba tot medicii oncologi ce parere au despre terapie !

Si totusi..se misca ! Ceva ! ;)

Sanatate si dvoastra!

Hristos a inviat, draga GIANNA 31 ! (hai ca m-am incadrat in cele 40 de zile) Da' nu-i rau nici in lumea aia. Parca e mai liniste. Esti tabula rasa (nu mai stiu de unde am expresia dar semnifica metaforic ceva gol in cap, in cazul nostru la propiu si pe cap). Hai sa te mai inveselesc putin povestindu-ti ceva. Cand faceam si eu chimioterapie ma cazam peste drum de spital si aveam o camera care dadea intr-un living comun cu alte cateva camere in ele locuind oameni veniti sa lucreze. Era si o f. tanara sotie, 18 ani de la dabuleni ultimul an la liceu, venita la sotul ei. O fata tanara si frumoasa de la tara care bineinteles nu stia prea multe despre cancer (nici eu n-am vrut sa-i stric candoarea cu detalii de care n-avea nevoie inca). Si aceasta tanara doamna avea grija sa vina la mine sa imi ofere toata ziua ce fructe avea: pepeni de la Dabuleni, struguri, ce avea. II aratam ca am si eu si ii ofeream bineinteles si eu ce aveam adica afine. Ma si invita la plimbari pe care bineinteles ca nu le puteam onora. Era de o candoare idilica cand imi povestea cum si verisoarei ei ii cazusera sprancenele de la prea mult vopsit chiar inainte de nunta. Eu pe interior nu purtam peruca ca nu ma dadeam in vant dupa ea si nici nu ma deranja cum aratam. Si intr-o dimineata cand ma fataiam la oglinda mare din living inainte sa-mi pun peruca, imi spune cu toata candoarea ei: '- Sunteti atat de frumoasa, doamna !' Am zambit si pentru prima oara m-am uitat in oglinda si am descoperit ca are dreptate. Fata aceea destinsa nealterata de incrancenarea aferenta vietii ganditoare aducea cu fata destinsa a calugarilorilor pe care tumultul vietii pamantesti nu-i mai atinge. Si m-am dus fara peruca la tratament. Si am simtit un soare pe chelie de nu mi-a mai trebuit sa fac asta niciodata. Zi ca nu te-am amuzat. Revin. Sanatate !

Buna ziua doamna eas multumesc pt ca mi-ati scris, chiar ma intrebam ce este cu dvs desi nici nu am fost pregatita pana acum sa scriu insa asa cum am promis aici am revenit cu amanunte si, cum prea bine stiti eu nu spun nimic pe ocolisuri tocmai pt ca cei care citesc sa vada cat de important este sa accepti ceea ce ti se intampla chiar daca uneori este greu.S-au intamplat atat de multe intr-un timp atat de scurt dar vreau sa cred ca sunt la final si ca in curand voi privi totul ca pe un, , vis urat, , pe care nu o sa mi-l mai amintesc niciodata...Insa pana atunci as vrea sa reiau in detalii tot ceea ce s-a intamplat astfel incat cititorii sa inteleaga si sa invete din greselile mele
S-a intamplat totul pe data de 6 aprilie, la 3 zile mai exact de cand facusem chimo, am lesinat in casa, pur si simplu nu am mai stiut de mine si nu imi amintesc nici pana in ziua de azi cum s-a intamplat.Cert este ca dupa ce mi-am revenit aveam gura plina de sange si dureri.Eram singura in casa si in aceea zi imi amintesc ca eram fff slabita dar am zis ca sunt acele prime zile trecatoare in care eu dorm mult de obicei si ma simt, , pe alta lume, , Simteam ca nu sunt in stare sa merg sa imi fac un dus dar m-am dus desi am simtit ca nu imi este f bine m-am pus repede in pat si am adormit.m-am trezit dupa o ora fff agitata si am zis sa pun niste rufe la masina de spalat dupa care sa le intind.Cert este ca nu am mai apucat sa le intind, am cazut in casa nu stiu unde, nu stiu cum dar in caderea mea mi-am spart 3 dinti din fata si barbia.Cand m-am trezit am dat telefon prietenei mele care spre norocul meu sta si aproape, am apucat sa apas pe buton sa se deschida usa, am vazut-o si apoi se pare ca am lesinat din nou in bratele ei.Am fost dusa la urgente, cusuta si internata din nou pe sectia unde faceam chimo.Au urmat saptamani groaznice, dureri de mandibula, de ureche, nu puteam inghiti, mesteca, nu puteam sta pur si simplu in picioare.Au venit tot felul de doctori sa ma vada si rezultatul a fost doi dinti din fata sparti si altulcu radacina rupta insa spre norocul meu mandibula si nici urechile nu mi-au fost afectate.O buna perioada am mancat totul dat prin blender iar dintii nu i-am facut nici acum.Ceea ce am invatat eu din lectia asta este ca intr-adevar o persoana care face chimoterapie nu trebuie sa stea singura si nu trebuie sa refuze ajutorul altor persoane oricat de puternica s-ar simti pt ca inevitabilul se poate produce intr-o clipa.Au urmat zile de cosmar si pot spune ca cea mai grea perioada, dar, din clipa acea nu am mai stat singura, nici macar daca vroiam nu mai puteam si asta pt ca eram atat de slabita incat nu eram in stare sa fac prea multi pasi si aveam episoade de lesin.Am realizat ce inseamna prietenii adevarati si ca oricat de puternic te-ai simti trebuie sa accepti ajutorul.Imi spuneam tot timpul ca mai aveam doar 3 de facut si regretam ca s-au intamplat atatea.Lucrul acesta ma schimbase nu imi este rusine sa o recunosc pt ca asa cum am zis voi fi sincera aici, nu am scris niciodata doar de dragul de a scrie si de a incuraja pe altii.Au urmat zile in care simteam ca nu sunt in stare de nimic, nu ma puteam spala bine pe dinti ca si oboseam, trebuia sa recunosc ca nu mai sunt cea care eram, cea care odata facea haltere cu 45 de kg dar cel mai important, faptul ca simteam ca nu mai pot eu singura controla aceasta boala m-a facut sa ma simt rau, sa plang si sa am momente de decadere oricat imi impuneam si spuneam ca o sa treaca.Imi amintesc ca preferam sa citesc carti ca sa nu imi zboare gandul in alta parte si ma trezeam ca plang fara sa gasesc un motiv anume.Deci era clar, oboseala isi spunea cuvantul iar chimoterapia isi pusese amprenta...As dori pe aceasta cale sa multumesc persoanelor care au fost langa mine chiar daca poate nu vor citi acest articol dar eu voi pastra in suflet pe toti.Sunt persoane care au fost alaturi de la distanta, alte persoane care nu sunt de nationalitate romana dar cel mai important as dori sa ii multumesc prietenei mele si familiei ei care timp de 2 luni au devenit umbra mea.M-au gazduit, m-au hranit si m-au ajutat sa ma pun pe picioare, au avut rabdare cu mine, m-au inteles si mi-au vindecat sufletul ascultandu-ma sau indrumandu-ma.Pana si, , sufletelul, , lor de nici 2 ani de zile a inteles ca se intampla ceva si venea sa ma mangaie sa imi zambeasca sa ma pupe tot timpul, nimic nu este mai important decat zambetul si nebuniile unui copil care desi nu stie sa formeze propozitii iti transmite o mie de mesaje prin gangurerile lui si prin reactiile lui.Binecuvantata sa fie aceasta famile de oameni simpli care au stiut cu adevarat sa fie alaturi de mine in cele mai grele momente.Asa ca stimati cititori care treceti prin situatii asemanatoare, prin momente grele de chimoterapie, lasati familia, prietenii si cunostintele sa va fie aproape, nu permiteti sa treceti singuri prin aceste stari si necazuri.Notiunea de a fi puternic nu inseamna sa controlezi totul singur, sa nu accepti ajutor de la nimeni ci inseamna sa te accepti asa cum esti si sa accepti prin ce treci.Lasati-va sufletul sa fie imbratisat de vorbe calde si frumoase, umpleti-va inima si mintea cu bucurii si momente frumoase pt ca tot ceea ce traiti si simtiti acum va fi trecator, boala o veti invinge asa cum vreau sa cred ca am invins-o si eu. Si spun asta pt ca am o luna de zile de cand nu am mai facut chimo, am terminat 12 sedinte, 6 luni de tratament iar acum ma indrept catre rezultatul final, adica urmeaza sa fac pet scan si sa ma ajute D-zeu sa fie bine, sa nu mai am nevoie de alte chimo sau tratamente.Sa imi reiau viata, sa ma intorc la munca sa astept cu rabdare si intelepciune sa redevin ce am fost odata, asta insemnand sa imi creasca parul, genele sprancenele si sa pun kg pe mine.Este si aspectul fizic un factor important chiar daca la inceput nu am fost afectata dar cel mai importan este ceea ce inveti din aceasta lectie de viata din aceasta incercare a vietii.inveti poate sa ai mai multa rabdare, sa zambesti mai mult, sa nu mai iei lucrurile in tragic, inveti sa te afecteze mai putin lucrurile care odata pareau insuportabile, sa te bucuri de viata pt ca nu stii ce te asteapta niciodata.Viata este scurta si trebuie traita intr-un mod placut si asa cum spunea prietena mea, , daca zambesti simti ca nu mai cari o piatra".Multumesc celor care vor dori sa citeasca acest articol si astept in continuare sfaturi si idei impartasite de dvs.

Buna seara GIANNA
Am urmarit toate postarile tale dar acuma seara am simtit nevoia sa le recitesc, mi-a facut bine acest lucru si sa admir forta si puterea ta de a lupta cu aceasta boala. Scuza-ma ca mi-am permis sa te tutuiesc dar sunt sigura ca esti mult mai tanara decat mine care am 52 de ani(tu probabil 31). Imi doresc din tot sufletul sa aflu ca ai invins in aceasta lupta, meriti cu prisosinta acest lucru.
Iti doresc multa sanatate si sa nu te schimbi niciodata, sa ramai acelasi OM.

P.S. In completare la ce a scris, , eas, , vreau sa iti spun ca daca cu ani in urma imi faceam permanent la par acum, dupa chimioterapie, fac eforturi sa-l indrept pentru ca e prea cret. Si daca n-ai schitat nici un zambet iti mai spun inca ceva; o sa ai din nou treaba cu epilatul!!!

Buna ziua doamna, , ELIVIA" si multumesc pentru cuvintele dvs frumoase.Ma bucur ca postarile mele v-au facut sa va simtiti bine si trebuie sa va spun ca am zambit citind comentariul dvs si daca imi permiteti, consider ca sunteti una dintre persoanele norocoase care dupa chimioterapie are parul cret.Spun asta pentru ca intotdeauna mi-am dorit sa am parul cret...in fine..nu foarte cret :) Am auzit de la paciente ca poate creste mai des, mai frumos dar nu am vazut pana acum nici o persoana cu parul cret.Poate o sa vad la mine, cine stie? :) Cu siguranta este prea devreme sa imi dau seama.Trebuie sa va spun ca am fost pregatita sa imi cada parul si l-am tuns mult mai scurt inainte de a incepe tratamentul iar pe toata perioada l-am purtat asa pana a cazut aproape de tot.Abia dupa 9 sau 10 chimo m-am ras in cap in speranta ca va creste mai des :) Vreau sa va spun ca nu am fost atat de mult afectata de caderea parului cat am fost de caderea genelor.Imi placeau mult ochii si genele mele lungi si rimelate si aproape in fiecare zi primeam complimente referitoare la ochii mei expresivi :) Bineinteles ca nu este usor acum cand privesc in urma, mai ales ca o viata intreaga am purtat parul lung, dar nu asta este important, parul va creste, toate vor creste.Important este sa se termine totul cat mai curand si sa fiu bine.Mentionez ca nu am cumparat si nu am purtat pana acum peruca dar va trebui sa o fac si asta pentru ca imi doresc sa ma intorc cat mai repede la servici.Imi doresc o recuperare rapida si m-am apucat de gimnastica, e adevarat cu mai putine greutati dar cu timpul voi reveni la normal.Momentan astept plina de emotii ziua in care voi calatori pentru a face pet scan-ul de mult asteptat, de el depinde totul..adica daca voi mai urma sau nu alte tratamente, daca voi reveni la servici sau la o viata normala.Imi doresc atat de mult ca totul sa se termine aici, sa nu mai fac alte tratamente sa fie doar un episod al vietii lasat in urma si uitat imediat.Multumesc foarte mult pentru vorbele de incurajare si as dori, daca imi permiteti, sa va cunosc povestea pentru ca si dvs sunteti o luptatoare si o invingatoare a acestei boli. Daca aveti postat pe forum as dori sa stiu unde anume sa caut pentru ca asa cum dvs simtiti nevoia sa cititi aceste postari si eu, la randul meu, doresc sa invat din experientele altor persoane trecute prin situatii asemanatore.
Inca o data multumesc tuturor celor ce citesc si raspund la aceste randuri si astept in continuare indicatiile sau sfaturile dvs.Sanatate multa tuturor!!
P.S. Aveti aproximativa dreptate in legatura cu varsta mea :)

Gianna, ti-am raspuns pe privat(da click pe modifica profilul)

Buna seara, doamnelor. Vad ca ati trecut la cochetarie feminina ceea ce arata ca feminitatea invinge chimioterapia. Acum, lasand gluma la o parte, imi pare rau GIANNA 31 pentru accidentul pe care l-ai avut. Si eu am avut din senin blackout-uri (termenul imi apartine), adica cateodata vedeam negru in fata ochilor si cadeam din picioare, dar nu in timpul chimioterapiei ci la cateva luni dupa ce am terminat si radioterapia si ajunsesem la 48 kg./1, 70(1, 2)m. Si eu am luat o gura de asfalt de mi-am spart dintii din fata si in aceeasi luna am mai cazut o data de mi-am fisurat si o mana. Asa ca accidente se pot intampla si daca nu esti singura. Important este sa fii foarte atent la ce-ti spune corpul si sa constientizezi ca nu mai ai la dispozitie aceea rezerva care iti permitea inainte sa faci un pic mai mult decat gandeai ca poti face. Acum cand nu poti, nu poti. Punct. Orice ar fi o lasi balta. Si eu am facut control la ochi si RMN cerebral si nu aveam nimic, pentru ca mi-a zis oncologul local ca nu e de la tratament asa cum presupuneam eu. Si nici oftalmologul, nici neurologul nu cunosteau simptomele adica vezi negru si pici pe verticala din picioare fara preaviz. Si cred in continuare ca de la tratament a fost ca altceva nu aveam. In fond 48 de kg mai avusesem si nu aveam blackout-uri. O fi ceva intre urmarile tratamentului si persoanele slabe. N-o mai avea organismul rezerve. Habar n-am. Partea buna e ca in cateva luni trec. Cu usoare stari de lesin mai ramai o perioada. Dar nu mai gusti asfaltul. Astea sunt cu preaviz. Si eu am vrut sa-ti spun ca e important cel putin sa vorbesti cu cineva care te iubeste, chiar daca nu-ti poate fi fizic aproape, dar nu am vrut sa ma bag in intimitatea ta, considerand ca tu hotarasti cum e mai bine pt. tine. Si nu, a ascunde o stare de fapt celor care te iubesc nu le face bine nici lor, nici tie. Si chiar daca nu ai familie poti apela la biserica locala ca doar intra in atributiile lor crestinesti sa ajute oamenii aflati in suferinta. Si cu ocazia asta mai invata si enoriasii ceva care poate ii va ajuta sa treca mai usor peste o posibila veste similara. Asa ca singur pe lume nu esti decat daca vrei si in masura in care vrei. Pentru a fi puternic trebuie in primul rand sa-ti cunosti limitele, altfel esti doar nesabuit. Si intelepciunea sper sa te tina mai mult decat m-a tinut pe mine, ca am impresia ca m-a parasit dupa 2-3 ani. Acum iar nu-mi ajung cu prajina la nas. Plansul din senin e normal datorita epuizarii ai numai grija sa te mai si opresti. Ca si crizele de nervi. Doamne ce urat faceam cateodata. Nu ma recunosteam. Mi-au zis si alte femei ca le-au avut. La mine au trecut de atunci dar din auzite la persoane care au si alte probleme tin mai mult. La servici te sfatuiesc sa te intorci cat mai tarziu posibil chiar daca acum vrei sa faci ceva sa-ti distraga atentia. Asta daca nu cumva iti place asa de mult ceea ce faci ca devine stres pozitiv care este benefic si daca iti permiti sa te odihnesti cand ai nevoie. Organismul are nevoie de timp sa-si revina. Peruca poti sa nu-ti mai iei. Este vara si poti sa scapi cu niste basmalute eventual luate de pe net. Parul creste relativ repede la loc, pana si al meu care creste cu viteza melcului. Genele si mai repede. Aici m-ai prins. Eu n-am gene lungi ca am firul de par f. subtire si rimel nu pun de lene. Parul cret o sa-l vezi cand o face plopul mere. Al meu drept a fost drept a ramas. Singura deosebire este ca inainte il faceam permanent ca sa stea cat de cat ca ti-am zis ca sunt lenesa la aranjat si acum nu-l mai fac ca am descoperit ca sta bine si drept. Si de cand mi-a crescut mai lung am descoperit ca si atarna greu de-mi vine sa-l tund la loc. Recuperarea nu este rapida ci in ritmul organismului. Nu trage prea tare de tine ca s-ar putea sa ai efectul contrar. Ti-am mai zis ai mare grija la ce-ti spune organismul ca el iti spune ce poti sa faci si cand. Eu de exemplu cand ma trezeam aveam impresia ca pot sa fac multe si eram bucuroasa. Un sfert de ora mai tarziu ma lua moleseala si ma intindeam cuminte la loc. Ceea ce devine enervant dar trece. Si apropo, ce faceai domne cu halterele alea de 45 de kg ? Ca eu nici cu 5 kg nu ma joc. Bafta la PET-CT !
P.S. Daca vrei sa ne afli povestile apasa pe ID-ul fiecaruia si daca sunt la liber iti apar toate comentariile scrise de fiecare si din ele de obicei afli si povestea.

Doamna "eas" aveti un simt al umorului deosebit, am ras de m-am prapadit :) si ce faceam eu cu 45 de kg faceam haltere, cum se face la culturism, asta pt ca aveam destula putere :) si eu chiar sper intr-o recuperare rapida chiar daca va dau si dreptate, insa azi, la nici 2 luni dupa chimioterapie, mi-am dat jos toate geamurile din casa, cu exceptia celor de la balcoane ca sunt ff inalte, si le-am bagat in baie, le-am spalat si curatat si pus la loc.Am ales ieri si azi sa fac lucrul asta in loc sa fac gimnastica ca nu le mai suportam asa murdare si la urma urmei si asta e tot gimnastica. :) Ideea e ca a fost bine, adica nu m-am simtit f obosita si oricum nu voi face lucrul asta in fiecare zi.:) adica acum le voi curata mai usor nu va fi nevoie sa le dau jos pentru o perioada si slabe sanse sa ploua acum aici asa ca si geamurile mele vor ramane curate chiar si dupa ce ma intorc din Grecia, de la pet scan. :) In ceea ce priveste parul cret, a fost si este o speranta falsa, un imbold sau o dorinta care mi-am permis sa o am in ideea de a ma face sa ma simt mai bine :) Iar in privinta locului de munca, este preferabil sa ma intorc si din cauza banilor, nu ma pot intretine cu jumatate de salariu si nici nu sunt de acord sa traiesc dintr-o pensie pe caz de boala.Sunt apta de munca si sper ca voi termina cu toata povestea astea imediat dupa pet scan.Dar va voi urma sfaturile, ma voi odihni cat pot de mult mai ales acum ca urmeaza sa fac pet scanul care cere o relaxare deosebita atat psihica cat si fizica.Va multumesc pentru comentariul dvs, sunteti extraordinara si imi place mult felul dvs de, , expunere a lucrurilor". Va astept in continuare.

va salut pe toti! eu sunt un baiat din bucuresti am 27 de ani si am avut recadere de boala aceasta:( am fost diagnosticat in 2008 cu limfom hodgkin std2 si am urmat chimioterapia 3 luni adica 6 cure CITOSTATICE si ma scapase si trb sa merg la control timp de 3 ani din 3 in 3 luni primul an si dupa aia la 6 luni. Si nu am urmat sfatul specialistului, si dupa 5 ani vreau sa va spun ca merg iara la spital si mia fc si o diobsie, un CT si acum urmez iara Chimioterapia pe 31 luna asta, adica miercuri merg la a doua cura de citost" Gianna iti spun din tot sufletul meu reactiile cu simtome de voma si eu le am avut cand am facut cito a vz doctoritza ca imi face foarte rau ca eu varsam de nu mai stiam de mine si acum imi face inaite de citostatice ( kitrilul ) eu nu mancam de frica inaintea citostaticilor ca sa nu vars. si acu am mancat si am luat un omez inainte si am trecut fara sa vars, dar dupa ce am terminat cura ma lua unpic cu calduri si asa unpic sa vars dar am stat linistit in pat si nu mam agitat mam trezit a doua zi foarte bn. eu va doresc sa fiti foarte tari, si sa trecem peste greul acesta cu fruntea tot mai sus trb sa fim optimisti mai ales eu ca sunt reintors am toata puterea sa inving. nu ma las batut ca se poate. asa si voi fiti optimisti.. va doresc multa sanatate si putere sa trecem peste acest greu ionutz 29:07:2013

Buna seara tuturor.Am venit cu vesti f bune din Grecia.Cu ajutorul lui D-zeu am scapat de aceasta boala.Nu voi mai face nici un fel de terapie iar de maine ma intorc la servici.Vreau sa cred ca a fost doar un, , vis urat " care a trecut si nu va mai aparea niciodata, asa imi doresc pentru toata lumea sa se intample, cat despre tine, , PopescuYonutz" trebuie sa iti spun ca ma bucur ca esti puternic si imi pare rau ca trebuie sa treci din nou prin asa ceva.Nu cred ca este vina nimanui ca a reaparut dar totusi nu am inteles de ce a trebuit sa neglijezi controlul periodic la doctor. Am mai auzit si despre alte cazuri asemanatoare cu ale noastre si trebuie sa iti spun ca sunt plina de speranta si imi doresc sa nu mai apara niciodata, insa fiecare caz este diferit, fiecare persoana este diferita iar organismul reactioneaza si el diferit. Am auzit cazuri care au trecut prin asa ceva si chiar si dupa 15 ani sunt f bine si nu au mai avut nici un fel de probleme. Eu momentan voi merge din luna in luna la medic, atat stiu deocamdata, probabil mai tarziu va fi din 3 in 3 luni si tot asa.Si cred ca pt o ora sau doua de mers la spital si facut analize nu se merita sa imi risc sanatatea, asa ca ma voi imparte intre spital si servici in ziua in care va trebui sa fac analize si sa ma vada medicii. As dori sa urez tuturor multa sanatate si nu in ultimul rand un sincer multumesc pt faptul ca mi-ati fost alaturi, mi-ati dat sfaturi si ati scris vorbe de incurajare. Multumesc in mod deosebit doamnei, , eas"si doamnei, , Elivia", doua doamne deosebite, puternice, care m-au sprijinit si pe care le-am simtit sufleteste alaturi de mine. Sper ca aceste conversatii cu dvs sa nu se termine aici dar in acelasi timp, si cu scuzele de rigoare nu pot promite ca voi mai fi atat de, , prezenta, , deoarece as vrea ca sa, , recupar", ca sa spun asa, tot timpul pierdut pe perioada chimioterapiei dedicandu-ma serviciului, gimnasticii si altor activitati care ma vor face sa traiesc intens fiecare clipa pentru ca viata este scurta si merita traita si., , nimic nu este intamplator in viata.totul se intampla cu un anume scop".