Ganduri ciudate legate de propria moarte, de cum ar fi daca as muri.

Atunci cand doza antidepresivului nu mai este suficienta, eficienta scade. Daca psihiatrul considera ca este cazul, probabil ca o sa iti adapteze schema de tratament prin marirea dozei, inlocuirea unuia dintre medicamente. Este necesar sa discuti cu medicul, probabil ca te-a indemnat sa il contactezi la nevoie - pentru programare.
Totodata, este bine sa stii ca la incetarea medicatiei, de cele mai multe ori simptomele pot revini, de aceea este bine sa combini tratamentul medicamentos cu sedintele de psihoterapie. Mai ales pentru ca ai ruminatii anxiogene, intruzive care probabil ca au cazut si mentin o parte din simptomatologia depresiva.

Cu toti suntem constienti de idea mortii, a noastra, a celor dragi, a Universului etc. Una dintre certitudinile noastre este aceea ca odata ce ne-am nascut, la un moment dat vom muri. Unii oameni isi alina aceasta anxietate prin religie, altii o neaga, fiecare si-o gestioneaza cum poate astfel incat sa fie linistiti si functionali. O minte sanatoasa este oupata cu activităţi pragmatice, perseverenta in a–si gasi si urma un scop, focusata pe evolutia personala. Oamenii care au o gandire rationala nu se lasa bruiati, virusati de anxietati patologice, indepartate pentru care au un control scazut, ca de exemplu :“Ce rost mai are sa urmez studiile superioare sau sa imi intemeiez o familie, daca la un moment dat totul se va termina…” Acesta este un mod de gandire anxiogen, in care viata celui afectat este dictata de fricile si neputintele proprii.
Intr-un demers terapeutic iti investigehezi factorii de gandire, factorii comportamentali care iti declanseaza si intretin simptomatologia. Inveti sa iti dai raspunsuri rationale, sa iti combati intoleranta la incertitudine, sa iti reduci nevoia de control crescuta specifica anxietatii patologice si sa o adaptezi la un nivel normal de functionare.

Ganduri optimiste pentru zile mai putin bune!

Notaţi-vă, monitorizaţi-vă emoţiile, gândurile si comportamentele anxios-depresive. În ce situaţii de viaţă apar, ȋn ce momente ale zilei? Unele persoane care suferă de tulburări emoţionale se simt mai rău ȋn prima parte a zilei, altele seara. Faceţi o comparatie, ce este diferit atunci va simtit bine: cum gandiţi, ce emoţii experimentaţi? Straduiţi-vă să actionaţi adaptativ şi ȋn episoadele patologice. In primă fază este util să cunoaşteţi cât mai ȋn detaliu problema, apoi creaţi modalităţi de gestionare a acesteia. Una dintre modalităţile utile ar fi să aplicaţi constant metoda:” fac opusul a ceea ce ȋmi dictează anxietatea/ depresia”.
Pentru a trata tulburările anxios-depresive, specialiştii ţin cont si de predispozitia genetică, biochimia creierului şi actionează sau colaborează la nivelul tuturor factorilor implicaţi pentru o ȋnsănătoşire de durată şi pentru prevenirea recăderilor.

Demersul psihoterapeutic include un program complex pentru identificarea gândurilor disfuncţionale automate, identificarea convingerilor dezadaptative şi contraargumentarea acestora. Inlocuirea cu modalităţi de gândire raţionale care necesită să fie aplicate până la automatizare. Concomitent se realizează identificarea factorilor comportamentali disfuncţionali şi crearea de obiceiuri de viaţă sănătoase, congruente cu modalităţile de gândire preponderent raţioanale.
Unul dintre citatele lui Epictetus la care merită să reflectăm, sună astfel:”Nu putem alege circumstanțele de zi cu zi, dar putem alege cum să reacționăm la acestea.”.