Emotivitate exagerata care genereaza stare de varsaturi

Am 28 ani si atunci cand am emotii (cand merg la o nunta, sedinta, trebuie sa ma intalnesc cu cineva cu care nu ma simt in largul meu) mi se face rau, imi vine sa vars si chiar mi se intampla sa vomit. Imi este jena de aceasta problema dar exista si imi afecteaza viata. Prima data mi-a venit sa vars cand mama mea ma ducea la gradinita si nu putea sa ma lase acolo pt ca mie mi se facea rau (cred ca de pe drum), apoi imi aduc aminte ca in clasa a 8-a cand pana sa ajung la liceul unde trebuia sa dau examenul a trebuit sa merg la toaleta si inainte sa intru in sala mi-a venit sa vars. In momentul cand am intrat in sala m-am linistit, am luat examenul cu nota buna. Am un prieten si ma gandesc ca in prezent nu as putea sa intru in randul lumii, adica sa ma casatoresc deoarece mie mi s-ar face rau, as vomita, si cum as putea sa apar asa in randul invitatiilor!
Va rog sa-mi dati daca se poate niste solutii pe care sa le incerc pt a rezolva aceasta problema! Multumesc!

Cum scap de dependenta de medicamente antidepresive?desi s a redus usor cantitatea, dupa maxim o saptamana intram in sevraj, cum scap de asa ceva?

Cred ca un psiholog ar fi in masura sa ne ajute. Sper sa citeasca cineva de specialitate si sa ne raspunda.

Dorina ! pt senzatia de voma iti recomand sa iei inainte de intalniri, examene...o pastila de ghimbir (ex - Enzirem de la Remedia) iar pt emotii 15-20 pic de tinctura de valeriana in putina apa, sau cate o tableta de Emocalm (Dacia-plant) ! Sanatate !

Kopela ! ce iei ?...de cat timp ?..si pt ce ?

Multumesc pt recomandari, Stevens! Cred ca o sa incerc. Inteleg ca sunt pastile de tip naturist care se gasesc la Plafar. Sanatate!

dorina28 dami te rog id tau de mess !

John, eu sunt incepatoare la scrisul pe forum si la scrisul pe mes.
Daca poti sa-mi dai vreun sfat, te rog, daca poti, sa mi-l dai pe forum.
Multumesc!

iau prozac si rivotril si vreau sa scaop de ele fara sa mi fie rau de l ele

atacuri de anica si dureri de stomac de obocei tremuraturi etc de 3 luni

Din ce am inteles eu, tratamentul este ori nepotrivit (pt tine) ori ineficient ! Consulta si un alt medic (mai bun) si roaga-l sa-ti schimbe antidepresivul (eventual dupa cateva zile de pauza) si apoi ia-l si pe acesta doar la jumatate din doza ! Trebuie sa-ti gasesti un medicament cu care sa te simti un pic mai bine sau vrei sa renunti cu totul?

..In principiu scazi dozele timp de 3-4 saptamini sau pastrezi doza si maresti durata intre administrari : 1 zi in sapt 1, 2 zile in sapt 2, 3 zile sapt 3 iar in sapt 4 se incearca reducerea si eliminarea completa..in tot acest timp trebuie baut cam 1 l ceai detoxifiant(hepatic+diuretic) pt a inlesni eliminarea din organism plus o dieta usoara (preponderent vegetala)

Multumesc pt sfat Simina! Stiu ca cel mai bine este sa consult un specialist, in cazul de fata un psihoterapeut. Dar nu intotdeauna facem ce este bine pt noi. Aminam sperand ca problema sa dispara. In cazul meu imi este greu pana ajung la evenimentul respectiv care ma streseaza, apoi ma adaptez, probabil ca vad ca nu am de ce sa ma tem. Nici nu cunosc un psihoterapeut si sigur as avea emotii sa merg la el.

Multumesc pt sfat Simina! Stiu ca cel mai bine este sa consult un specialist, in cazul de fata un psihoterapeut. Dar nu intotdeauna facem ce este bine pt noi. Aminam sperand ca problema sa dispara. In cazul meu imi este greu pana ajung la evenimentul respectiv care ma streseaza, apoi ma adaptez, probabil ca vad ca nu am de ce sa ma tem. Nici nu cunosc un psihoterapeut si sigur as avea emotii sa merg la el.

buna dorina28! vreau sa-ti spun ca si eu am aceeasi problema ca si tine si nu am reusit s-o rezolv.am consultat un medic care mia recomandat niste pastile pt inima dar nu miau fost de folos.tu ai reusit sa rezolvi aceasta problema?da-mi un sfat te rog

Vreau sa va spun ca starea de voma poate fi declansata si de o cauza organica, nu neaparat psihiatrica. Medicii psihiatrii nu au prea multe parghii in a pune un diagnostic si merg la ghici si dumnealor, in cazurile cele mai... atipice. Eu am trait o experienta inedita in ultimile cinci luni. Fiul meu a inceput sa aiba scaune necontrolate, unul pe saptamana, la inceput, apoi mai multe intr-o singura zi. I s-a pus un diagnostic de incontinenta fecala, ceea ce nu este intalnit decat la senili sau la debili. Am consultat si medicul neuropsihiatru din oras. Un medic care nu s-a grabit in a scrie o reteta si pentru asta chiar merita toate felicitarile. Dar simptomele care-i produceau disconfortul nu-i mai permitea fiului meu nici sa mearga la scoala. L-am internat in Spitalul Judetean local si cei de aici ne-au trimis la Bucuresti, la Marie Curie. Acolo am intalnit o doamna doctor nemaipomenita Fiul meu a fost suspus la tot felul de teste, chiar psihologice si neurologice, pe care le-a trecut fara dificultate caci este un copil comunicativ. Chiar facea haz de necaz... Cu o zi inainte de primirea interpretarii RMN de coloana lombosacrala, doctora neuropsihiatra s-a hazardat in a pune un diagnostic - afectivitate emotionala si i-a prescris un medicament (pe care nu i l-am dat niciodata). Ziua urmatoare am aflat ca incontinenta fecala era produsa de hipoplagia muschilor levatori ampulorectali si totul s-a rezolvat cu microclisme (1/zi), totul reintrand in normal la numai 3 zile cu gimnastica asidua si microclisme, fara antidepresivul prescris - anafranil. Acum face doar gimnastica...

la mn starea de voma nu e declansata de o cauza organica pt k mi-am facut control si nu am nimic.se declanseaza doar knd sunt foarte emotionata sau stresata.incepe sa-mi bata inima foarte tare, incep sa am o stare de voma apoi vars.asa patesc mereu cand trebuie sa ma intalnesc cu o persoasa pe care nu o cnosc sau cand trebuie sa plec intr-o excursie sau o calatorie mai lunga

Cred ca trebuie sa inveti sa iti controlezi emotiile. Totul depinde de tine...
De ce sa ai emotii?? Sunt inerente varstei adolescente, dar in timp ele se educa... Cand stai de vorba cu o persoana straina, imagineaza-ti ca si ea are aceleasi nevoi fiziologice ca si tine - merge la toaleta, se spala pe dinti, isi cumpara haine poate chiar de la second-hand, etc. Trebuie sa ai incredere in tine si sa inveti sa te valorizezi. Sigur ai un talent cu care te poti mandri! Trebuie, de asemenea, sa cultivi stima de sine.
Incearca sa vii in contact cu cat mai multe persoane. Probabil ai dezvoltat patologia aceasta deoarece te-ai izolat de anturaj... Iesi cu prietenii! Fa-ti prieteni, daca nu ai si ai sa constati ca totul se va rezolva de la sine. Eu nu sunt adepta medicamentelor. Ele au cel putin un efect secundar...

nu inteleg nici eu de ce reactionez asa.nu mam izolat de anturaj...ies chiar foarte mult cu ei dar cand ma intalnesc cu un baiat.doar noi 2 devin agitata.asta se intampla doar la prima intalnire dupa e totul ok.

dorina28 si eu am avut stari de voma atunci cand aveam emotii si atunci cand ma duceam la o intalnire, interviu nu mancam inainte iar cand ajungeam la intalnire pe drum transpiram mult mainile erau reci parca aveam un nod in gat imi venea sa ma intorc din drum am urmat un tratament si sa ameliorat aceste stari sper sa te faci bine multa sanatate!

ce tratament ai luat.. si cine ti la recomandat?

mihaela066 am urmat un tratament homeopat

va rog eu sa imi spuneti ce alti luat ca si eu am problema asta de la 17 ani.. acum am 23 si s-a agravat si nu ma lasa sa-mi traiesc viata cum vreau...ma chinui cu examenul pentru scoala de soferi si am emotii stiu ca o sa se intample ceva aiurea nu pot merge.. chiar nu stiu ce sa mai fac... nu tine de psihologie ca ma gandesc la lucruri linistititoare si tot mi se face rau nu e o problema psihologica... mi-am facut toate analizele si au iesit in regula dar tre sa fie vreun organ care nu funtioneaza la parametrii normali.. si da kicks..eu stiu..bila ficatul etc.. habar nu am nu ma pricep.. dar v-as fi recunoscator toata viata daca mi-ati da un sfat ce ati facut voi sa remediati aceasta problema multumesc..

Va rog raspundeti-mi daca stiti ca nu mai stiu unde sa mai intreb vad ca mai exista oameni cu aceasta afectiune hai sa vedem de unde a pornit de la fiecare...si poate ne dam seama de la ce se intampla.. ce genereaza starile astea...
M-am saturat de viata pana peste cap.. De cat o viata chinuita.. stiu ca ar trebui sa imi pretuiesc fiecare secunda din viata dar asta nu mai e viata :(

dorina28 a functionat tratamentul propus de stevens? eu ma lupt cu aceste "reactii" de aproape un an si deja simt cum imi distruge complet viata. nu mai pot merge nici la o plimbare cu familia :( sfatul meu este sa nu ignorati niciodata aceste stari de greata.. eu am ajuns sa fiu stapanita de o anemie, doar din cauza acestor senzatii. am auzit si eu ca tratamentul homeopat este cel mai bun, eu am urmat unul pentru insomnii si a fost foarte bine. daca incearca cineva orice tratament si functioneaza, ajutati.ma si pe mine.

La fel patesc si eu.Ajutati-ma va rog, aceasta problema imi distruge practic viata

Buna. am 17 ani si de fiecare data cand am cunoscut un baiat care sa ma scoata undeva mi s-a intamplat aceasta "minune". nu pot sa inteleg de ce mi se intampla asta. ma simt perfect normal, iar cand ma gandesc ca trebuie sa ies in oras/ sa ne intalnim ma apuca starea de varsaturi. sunt cazurile fericite cand mi se intampla acasa inainte de a pleca, insa mi s-a intamplat si dupa ce ma intalnesc cu persoana respectiva.. chiar mi-a propus un baiat sa ies maine insa va trebui sa refuz din cauza acestor stari groaznice... nu stiu ce sa mai fac.

m- am confruntat si eu ani la rand cu aceeasi problema, numai eu stiu cu ce chin am terminat facultatea, luam inainte de fiecare examen metoclopramid care nici nu isi mai facea efectul in cele din urma. la mine a inceout aceasta stare suparatoare pe la 16 ani, si a tinut pana la 23 de ani, cand am ajuns la un medic in strainatate, care mi a recomandat seroxat 20 mg ( paroxetina). eu am luat un timp cate o pastila pe zi, care mi a salvat viata pur si simplu. eram un om normal, asa cum fusesem inainte de a incepe boala aceasta.dupa un timp am incercat sa il reduc de tot, tot sub supravegherea medicului. am reusit sa il reduc la o jumatate de pastila pe zi, astfel incat sa ma simt bine. cand incercam sa reduc mai mult, imi reveneau starile de voma, insotite de anxietate de data aceasta. desi se spune ca paroxetina nu creeaza dependenta, se pare ca la mine a creat, va trebui sa il iau toata viata, dar accept acest compromis...m a salvat. au trecut 6 ani de cand il iau zilnic si nu am nici o problema. intre timp m am casatorit, am un copil de 2.5 ani, am luat seroxat chiar si in timpul sarcinii si alaptarii, nu a afectat cu nimic copilul. nu numai ca am scapat de starile de voma insuportabile de cand il iau, dar am scapat si de alte probleme care se pare ca tot pe baza emotionala erau produse ( constipatie, insomnii.. etc).
va recomand sa va adresati unui medic de specialitate, eu nu invat pe nimeni sa ia medicamentul acesta, va spun numai ca pe mine m a salvat. mi a dat sansa unei vieti normale, si pretul platit ( si anume dependenta) este incomparabil prea mic ca sa ma deranjeze. va doresc multa sanatate.

Aceeasi problema o am si eu de la varsta de 16 ani a fost un adevarat chin abia daca mai reuseam sa ies din casa sa merg la cumparaturi, plimbari ce sa mai zic de iesiri prin oras la suc, etc.la varsta de 18 ani am inceput un tratament homeopat pentru ca nu mai suportam aceste simptome dar a avut efect pe termen scurt(1 an de zile) apoi au revenit dar de data aceasta cu anxietate aveam atacuri de panica, vroiam sa stau doar in pat nu ma multumea nimic, am tot cautat informatii despre ceea ce am si s-a ajuns la diagnosticul pus de psihiatru Anxietate sociala/Fobie sociala, psihiatru mi-a recomandat niste pastile Escitalopram si in paralel psihoterapie, i-au de 2 luni de zile pastilele si am inceput recent sedintele de psihoterapie si vreau sa va spun ca se vad rezultatele.Psihoterapia in combinatie cu medicatia fac minuni.Am 21 de ani si sper sa scap de aceasta tulburare cat de curand! Mi-as dori sa pot vorbi cu cineva de aici care are aceelasi simptome adica varsaturi atunci cand se expune in situatii sociale, eu nu credeam ca voi scapa vreodata dar am primit sansa de a ma vindeca si de a ma bucura de viata.Multa sanatate!

Emklara, antidepresivele nu se iau toata viata, ci dupa o schema de tratament stabilita de medicul psihiatru.
Si in nici un caz nu sunt recomandate in timpul sarcinii.
Si nici nu produc dependenta daca se reduce doza tot dupa o anumita schema.

Sfatul meu este sa mergi la medicul care ti-a prescris seroxatul, sa ii spui cat timp l-ai luat apoi sa stabileasca daca este cazul sa continui sau sa scazi doza.

Sanatate!