Dependenta de jocuri de noroc. Ghid de ajutor

Dependenta de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucatorii patologici de noroc si familiile acestora.

Jocurile de noroc si pariurile in societatea contemporana reprezinta o forma de divertisment acceptata social, dar riscul ca practicarea acestora sa degenereze intr-un obicei necontrolat, cu numeroase consecinte negative, a transformat jocurile de noroc si in obiect de studiu al psihologilor si sociologilor.

Scopul principal al acestui ghid practic este informarea jucatorilor si a publicului larg despre faptul ca dependenta de jocuri de noroc este o problema serioasa, cu care se confrunta in ultimul timp tot mai multe persoane si care afecteaza atat jucatorii dependenti, cat si familiile acestora, precum si societatea romaneasca in ansamblul ei.

In acest sens, dorinta mea ca autoare a acestei carti este sa initiez o schimbare de perspectiva, care sa transforme in final jocul de noroc intr-un joc responsabil, privit de catre jucatori ca o modalitate de distractie, careia acestia sa ii aloce sume prestabilite de bani si perioade limitate de timp, un serviciu prins in bugetul lor, cu impact limitat si deloc expus fluctuatiilor devastatoare.

Atunci cand o persoana joaca tot mai mult timp si aloca tot mai multi bani jocurilor de noroc in detrimentul celorlalte activitati zilnice, se poate considera ca apare si se dezvolta un comportament excesiv, compulsiv, care risca sa se transforme in dependenta.

Consecintele dependentei de jocuri de noroc sunt multiple, de la probleme financiare, la stres intensificat sau prelungit, de la familii distruse, la averi pierdute, de la vieti risipite, la abandon educational, si devine tot mai important ca populatia tanara, in special, dar si restul populatiei care intra tot mai des si in numar tot mai mare in salile de jocuri sau in cazinouri sa inteleaga ce inseamna sa joace responsabil si cum sa evite alunecarea spre dependenta.

Un alt scop este acela de a oferi ajutor competent tuturor persoanelor care si-au pierdut controlul asupra lor ca jucatori, astfel incat acestea sa revina la viata normala pe care o duceau inainte, prin deprinderea unor tehnici de gestionare a situatiilor de risc. Lucrarea isi propune, astfel, sa ofere informatii si familiilor persoanelor dependente in legatura cu aparitia principalelor semne ale dependentei, cu rolul important pe care il pot juca pe parcursul procesului de vindecare si sprijinul permanent pe care il pot acorda persoanelor dependente.

Doua sunt categoriile de public tinta ale acestui ghid. Primul il reprezinta dependentii diagnosticati si cei care nu au devenit inca dependenti, dar simt totusi ca au o problema legata de jocurile de noroc, si ma refer aici, in mod deosebit, la tinerii jucatori care isi pot pune sperante nerealiste legate de sumele fabuloase pe care le-ar putea castiga in acest fel.

Cel de-al doilea este cel al nondependentilor, specialisti in formare in acest domeniu strict limitat si relativ nou la noi, de la studentii, masteranzii si doctoranzii in psihologie, la tinerii psihologi care se confrunta in activitatea lor profesionala cu aceasta problematica dezbatuta prea putin in tara noastra, precum si alte categorii de nondependenti jucatori sau nu, dar curiosi in a cunoaste acest proces particular de dependenta. Toti acestia se pot familiariza cu etapele aparitiei dependentei, factorii de risc, criteriile de diagnostic pentru jocul de noroc, denumit in literatura de specialitate joc de sansa patologic si cu cateva metode practice de tratament.

Cartea este structurata riguros intr-un numar de sapte capitole, in fapt sapte intrebari importante la care am cautat sa raspund, pornind de la experienta dobandita de mine si de la cazuistica ultimilor ani.

Primul capitol cauta sa identifice un raspuns cat mai simplu si corect la intrebarea naturala: Ce sunt jocurile de noroc? Conceptul este definit in paralel cu o scurta trecere istorica prin continutul dinamic al acestei activitati si prin tipologia sau categoriile de jocuri de noroc existente in prezent in plan mondial.

Cand jocul de noroc devine o problema este formularea celei de-a doua intrebari, care genereaza raspunsuri structurate in capitolul al doilea, enumerand etapele in cadrul carora jocul de noroc se poate transforma in dependenta si consecintele negative ale acestei dependente asupra jucatorilor, a familiilor acestora si a societatii in general.

Capitolul al treilea ofera raspuns la o interogatie ce segmenteaza populatia jucatorilor, de tipul: cum recunoastem daca suntem dependenti de jocuri de noroc, apeland la anumite semne comportamentale si emotionale cu ajutorul carora putem recunoaste daca un jucator este sau nu dependent de jocuri de noroc, precum si la cateva chestionare utilizate frecvent in autoevaluarea dependentei.

Cum diagnosticam dependenta de jocuri de noroc este o noua intrebare legitima in anatomia ghidului, alcatuind prin raspunsurile primite un set de criterii de diagnostic pentru jocul de sansa patologic, denumirea sub care apare dependenta de jocuri de noroc si in literatura de specialitate romaneasca (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale DSM-IV-TR, 2000).

Termenul original, pathological gambling, apare pentru prima oara in literatura internationala de psihologie in a treia editie a cartii Diagnostic and Statistical Manual (DSM-III) of the American Psychiatric Association (APA, 1980).

Este firesc ca ghidul sa investigheze si cum poate fi tratata dependenta de jocuri de noroc in capitolul urmator, al cincilea deja in economia lucrarii, unde sunt prezentate stadiile schimbarii acestui comportament si unele metode de autoterapie ce stau la dispozitia persoanelor care vor sa renunte la dependenta de jocuri de noroc.

Cum frecvent preventia se dovedeste mai eficienta social si economic in raport cu tratamentul propriu-zis, o noua intrebare pare a decurge normal in contextul general al ghidului, respectiv cum se previne dependenta si care sunt principalele metode practice, raspunsurile regrupandu-se in principalele masuri de preventie a dependentei de jocuri de noroc pe plan mondial si in prezentarea programului 'Joaca responsabil' elaborat in Romania in anul 2010, pentru prevenirea si tratamentul acestei dependente.

In final, tot o intrebare se impune si aceasta este legata de principalele concluzii ale cartii, atasandu-le si cateva propuneri de abordare in viitor a altor aspecte importante privind dependenta de jocuri de noroc, ce nu au facut obiectul prezentei carti.

Cartea aceasta naste la finalul ei, asa cum este si normal, proiectul alteia, iar speranta mea ca autoare a acesteia este legata de jucatorii dependenti care odata deveniti si cititorii ei, beneficiaza atat de posibilitatea de a invata cum sa recastige bucuria unei vieti pierdute prin excesele jocului, cat si cum sa redobandeasca armonia din cadrul familiei, evitand in viitor capcanele ramase in calea lor si determinandu-i sa revina la vechile obiceiuri.

Pentru restul cititorilor, mesajul meu este acela de a incerca sa preia informatia detinuta in acest ghid cu discernamantul logicianului Jan Łukasiewicz, care a formulat pentru prima data paradoxul exploziei informationale, careia ii este contrapusa utilitatea descrescanda a informatiilor noi aparute, cu invitatia la compromisul lecturii.

'Succesul nu inseamna absenta esecurilor, ci realizarea obiectivelor finale' este o afirmatie ce apartine lui Mihai Eminescu, dar care se aplica practic si aici, dorinta majora fiind aceea de a oferi un ghid care sa diminueze esecurile tratamentului, prin preventie ca latura dominanta.

Dar asa cum sta bine oricarei carti odata tiparite, sa ne lasam purtati de paginile ei, in acest caz in lumea jocurilor de noroc, cu speranta recastigarii independentei noastre fundamentale de om liber, intr-o lume libera. 'Alea iacta est' si nu ne mai ramane altceva de facut acum decat sa plecam in necunoscut, in explorarea celor sapte semne de intrebare ale acestei carti.

Buna ziua,
Sunt mama unui baiat de 20 ani, de 3 ani a inceput sa joace, , la pacanele' nu am observat la inceput probleme majore, dar de vreo 6 luni, este depresiv, agresiv, irational, cheltuie sume mari de bani, este student si a ajuns sa joace si banii pentru chirie, l-am dus la pshiatru si pshiolog, a urmat un tratament 2 luni, a fost bine o perioada de 2 luni, dar acum a inceput din nou, situatia mea este disperata nu stiu ce sa fac si cum sa-l ajut, va rog sa-mi dati un sfat.
Va multumesc

Buna ziua,
La facultate merge, mai are si absente dar consider ca este ceva normal, la pshiatru si pshiolog l-am dus noi, prima data am fost cu sotul, eu si el, iar pe urma a mers singur, noi suntem in maramures si el in Cluj, am tinut legatura cu pshiologa si mergea regulat, chiar el ii platea, tratament medicamentos a luat doua luni, iar pe urma nu a mai vrut, acum nu pot sa-i zic nimic, daca vorbesc frumos spune ca il ironizez, daca il critic face crize de isterie, cand il sun ba este suparat, deobicei cand nu are bani, dupa tratament spune ca a pierdut o suma de bani, iar primul gand i-a fost sa mearca la aparate cu banii ce i-au ramas pentru a-i recupera pe toti, eu acuma incerc sa-dau bani mai putini dar efectul este de-al inerva, si nu-l intereseaza chiar daca ii explic ca nu sunt, baiatul a fost un copil olimpic, dar in liceu cred ca a avut un anturaj prost, iar unele esecuri l-au determinat sa se lase prada acestui viciu, doresc sa-l ajut, imi este frica sa nu faca ceva rau, dar am o stare pshica destul de instabila, todeauna m-am considerat un om cu un pshiic de fier, dar vad ca acum nu am suficienta putere.

Va multumesc pentru ca mi-ati dat atentie, in societatea de astazi ne strduim sa distrugem tinerii nu sa le creem un viitor.
Nu stiu la ce folosesc aceste jocuri de noroc si de ce nu sunt interzise.
Ma voi lupta si voi ajunge chiar si la Bucuresti, pentru ca alte familii sa nu ajunga la distrugere.

O zi buna

Multumesc pentru sfat, am sa va scriu daca am reusit in ceea ce mi-am propus.
O zi buna

Buna ziua,
Sunt de acord cu dumneavoastra, recent am vazut pe la stirii ca se pune problema interzicerii unui anumit tip de tigarete, dar au ajuns la concluzia ca statul castiga mai mult din acize decat cheltuie cu tratamentul bolnavilor de cancer, balanta dintre castig si cheltuieli este mai importanta decat specia umana, si din jocurile de noroc statul castiga foarte mult, in paralel nu face nimic pentru ajutorul si tratarea celor dependenti, am citit pe internet strigate de ajutor ale celor dependenti, se roaga sa se interzica aceste jocuri pentru ca stiu ca numai asa scapa de aceasta dependenta, nu se face nimic bun pentru tineri, nu li se ofera nimic, s-a scos armata pentru baieti, era un lucru bun, am lucrat in sistem si am vazut sute de tineri care cand veneau in armata erau apatici, dezorientati chiar fara vlaga in ei, dupa doua, trei luni nu ii mai recunosteai, vedeai o schimbare totala, acuma au aparate, droguri, cluburi, chiar si pe posturile TV se promoveaza, dar nu se stie, sau probabil se stie si se fac ca nu stiu, care este suferinta acestor tineri si a familiilor lor, confruntandu-ma cu aceasta situatie am discutat cu medici si pshiologi, in unanimitate toti spun acelasi lucru, ca sinuciderile, furturile, actele de violenta sunt in mare parte savarsite de cei dependenti, oare unde traim, unde si spre ce ne indreptam? si atunci sa nu spunem, , era mai bine pe vremea lui Ceausescu", aveam liniste, si eram toti egali cum scrie si in biblie, nimeni nu infiinteaza un centru pentru tratarea dependentei de jocuri de noroc, trebuie facut ceva, dar probabil inainte de alegeri voi contacta un parlamentar, ca asa va catiga masa electorala, pentru ca familiile celor cu probleme sunt foarte multe.
Va multumesc

Eu i-as duce pe parinti la psiholog, inainte sa-l duc pe baiat, si mai ales inainte sa-i umblu la creier cu medicamente.

Cine stie cata agresiune o fi suportat in copilarie acest baiat de si-a gasit refugiul (gresit) in jocurile de noroc.
Pana la societatea stearpa si bolnava, un copil e educat de parinti si preia modelele comportamentale ale acestora.

Sfatul meu: sa mearga in continuare la psiholog, sa afle ca viata lui e viata lui si ca e cazul sa si-o traiasca asa cum considera el, dupa sufletul lui, fara directive permanente si obligatorii de la parinti.

Nu poti schimba cu chimicale dureri sufletesti si comenzi gresite date dintotdeauna de...exact...mama si tata.

Sunt de acord doar cu ultimele doua propozitii.

Mi-e greu, tare greu sa cred ca un copil provenit dintr-o familie echilibrata din toate punctele de vedere, va intra intr-o dependenta sau alta asa, de plictiseala.

Anturajul poate avea efect doar cand copilul nu are repere solide de-acasa. Daca mama si tata te-au invatat ce trebuie, ti-au oferit tot suportul, informatiile si iubirea de care ai nevoie, daca te-ai dezvoltat psihic si emotional corect pentru ca parintii tai nu te-au depersonalizat si nu ti-au distrus increderea de sine, ca adult nu ai nevoie de confirmari pe care sa ti le dea anturajul. Ca in fond la asta se reduce dorinta de apartenenta la un grup.

Un om puternic (dar devenit puternic DATORITA PARINTILOR) isi cladeste viata corect, iar cand deviaza, ca se poate intampla, stie sa se redreseze, ca are armele si informatiile.

Eu cred ca la mijloc e vorba de o depresie si o mare nemultumire, si pana nu rezolva depresia, nu rezolva nimic.

Spuneai ca medicamentele actioneaza si influenteaza procesele din creier. Ohooo, si-nca in ce fel! -))) Cel mai bine o stiu toti cei care le iau si constata dupa un timp ca ei tot nefericiti sunt, tot depresivi, tot dependenti.

Nu-mi spune ca medicamentele fac dintr-un om slab, fara personalitate si cu stima de sine praf, unul puternic si cu pozitia de viata excelenta!

Aici altfel e de lucrat, tocmai domeniul tau poate rezolva CORECT dramele si nefericirile omului.

Buna ziua,
Am citit comentariile dumneavoastra si pot spune ca aveti dreptate, intradevar parintii trebuie sa-si lase copii sa-si caute singuri drumul in viata, dar in acest labirint cred ca avem nevoie si de indrumari, poate ca nu sunt cele bune dar noi consideram ca sunt corecte, el trebuie sa aleaga ce este bun pentru el.
Am fost si noi parintii la pshiolog, iar la sfarsit ne-a spus ca suntem o familie normala.
Sotul este militar de cariera, eu am lucrat 10 ani in domeniul militar, probabil ca suntem formati, sau avem un defect profesional de punctualitate si corectitudine, pentru baiat a existat o schimbare pe la 11 ani, ne-am mutat intr-un oras mai mic, datorita serviciului sotului, am mers toata familia considerand ca este mai bine sa fim impreuna, sa nu aiba un tata navetist, a schimbat colegii, scoala, orasul, casa si sunt convinsa ca la-u marcat aceste schimbari, este intradevar un copil cu un fond emotional mai dezvoltat, este sensibil si bun, foarte respectuos cu cei din jur, afectuos cu familia, dar in momentul cand a inceput sa traiasca in lumea lui, atitudinea lui fata de familie s-a schimbat, cand ne-a spus prima data despre jocuri nu l-am certat, dar nici nu ne-am dat seama de gravitatea situatiei, asa ca a continuat si au inceput esecurile, a luat toate probele pentru Academia Militara si si-a cazut BAC-ul la matematica, a fost o lovitura grea si pentru el si pentru noi, dar l-am sprijinit toata vara am invatat impreuna, si in toamna a luat, a mers in Cluj si i-am asigurat cele mai bune conditii de locuit, am spus ca ii dam o sansa chiar daca a intrat la facultate cu taxa, dar nu a fost suficient.
Educatie a primit zic eu buna, dar probabil ca nu am stiut sa-l pedepsim cand a gresit, si sa-l recompensam cand a facut un lucru bun.
Acum nu mai are importanta, dar vreu sa va spun ca eu am facut o cadere nervoasa si m-am simtit rau de o saptamana, de atunci nu mai imi cere bani, vorbeste frumos, iar sotul i-a dat lui banii pentru ca sa-si plateasca absentele la facultate sa poata intra in sesiune, le-a platit, nu s-a dus cu banii la aparate, dar a fost cu verificare din partea sotului.Azi mi-a spus ca vine acasa, sper sa fie bine si sa reusim sa trecem peste acest impas, impreuna, voi renunta la tot daca este nevoie pentru el, nu tin neaparat sa faca facultate, numai pentru ca am facut si noi, sau pentru ca studiile ne-au acordat un confort financiar rezonabil, poate sa lucreze ce doreste el, tot copilul nostru va ramane, dorim sa fie bine si fericit.
Va multumesc pentru sfaturi

Foarte bine expus, domnule Nica.
Eu m-am confruntat cu diverse comportamente nesanatoase in adolescenta, dar odata cu varsta vine si si maturizarea. A se nota ca asta nu inseamna ca nu trebuie intervenit si consiliat, doar ca nu denota o abatere de la o dezvoltare normala.
------*

(*modificat de admin)