chistadenocarcinom papilar seros la ovar drept

M-ati convins, pe langa specializarea dvs. scrieti si foarte frumos. Ce bine ar fi ca toti medicii sa fie atat de cooperanti si daca ar fi, noi ca pacienti ne-am conforma mult mai usor si fara atatea dubii si in final regrete.Va multumesc mult, va respect la fel de mult.

cu placere !

dar totusi nici medicii din viata reala nu sunt foarte diferiti de mine, iar eu insumi, la practica mea de zi cu zi, nu difer atat de tare de ei. ce se intampla este ca aici pe internet vorbesc fara nicio presiune si nicio constrangere, iar in viata reala exista extrem de multe neajunsuri, principalul cel mai des fiind supraaglomerarea de pacienti, care face ca timpul si resursele sa se imparta la foarte multi si, ca atare, fiecaruia sa ii revina foarte putin... inevitabil, din pacate.

mult succes !

Am terminat investigatiile cu bine, dupa 4 sedinte de chimio: markerii tumorali bine, analize sange bine, CT sa zicem binisor, in afara unor microadenopatii retroperitoneale interaortico-cave. Am fost la profesorul care m-a operat cu CT-ul si mi-a spus ca nu am nici o problema, ca sunt f. bine, am fost la oncolog si m-a programat la viitorul control la sfarsitul lui august pentru urmarire. O sa fac un nou CT pentru urmarirea microadenopatiilor.In speranta ca va fi totul bine, va doresc multa sanatate la toata lumea, iar pentru dl. dr. as mai avea o nelamurire.
Inainte de operatie, la CT in care mi-a fost depistata formatiunea tumorala nu se evidentia nici o microadenopatie. Dupa operatie, dupa 4 sedinte de chimio de ce au aparut. Nu cunosc cauza, am vreo sansa sa dispara, ce este de facut. Am vb. si cu un radioterapeut, mi-a spus ca sunt f. mici si nu se iradiaza nimic de pana la 1 cm.Am motive de ingrijorare pana la urmatorul control?
Va multumesc din suflet pentru timpul alocat nedumeririlor mele, si va doresc numai bine.

stadiul tau a fost totusi unul FOARTE MIC. MINIM, daca se poate spune asa, cu sanse la fel, MINIME sa existe extensie la distanta sau chiar regionala, prin ganglioni din zona pelviana sau a abdomenului. adenopatii inseamna ganglioni cu aspect bolnav. totusi partea cheie a cuvantului "microadenopatii" este chiar prefixul MICRO, adica foarte mici, sub un centimetru, ceea ce pot sa-ti spun din experienta ca este o dimensiune PREA mica pentru a se stabili precis daca chiar exista niste probleme acolo sau daca nu cumva sunt niste ganglioni normali. asta suprapus peste faptul ca adenopatiile pot avea si alte cauze, nu doar cancerul, cum ar fi chiar si dupa operatii mai ample.

una peste alta cu siguranta ca ce se impune acum medical vorbind sa se faca e exact ce ti s-a propus: urmarire la distanta, cu reevaluare CT peste cateva luni si chiar si mai tarziu dupa aceea. chiar daca lucrurile arata favorabil si sansele de recidiva sunt foarte mici, ele totusi EXISTA, din pacate. nu pot fi reduse la zero, si pentru asta trebuie pastrat "un ochi vigilent". nu inseamna totusi ca nu-ti poti trai viata absolut normal, dimpotriva! ai un statut de INVINGATOR IN BATALIA CU CANCERUL, pentru care poti fii mandra si pentru care meriti felicitari! tot ce trebuie sa faci este sa pastrezi legatura cu medicii si sa urmezi aceste evaluari periodice.

numai bine !

Multumesc din suflet pentru raspuns, pentru incurajarile dvs. imi voi pastra vigilenta intotdeauna pentru aceasta boala perfida, care vine cand nu te astepti, care se aseaza tacut peste tine, care o tratezi corespunzator si tot exista sanse sa reapara.Nu imi este frica de nimic, d.zeu nu da niciodata nimic ce nu poti duce. Pentru toate persoanele cu acest diagnostic imi permit sa dau un sfat din suflet, din experienta mea: oameni buni nu va imbatati cu apa rece, nu va lasati influentati de toti care-si dau cu parerea fara macar sa fi trecut prin asa ceva, ci numai din auzite, urmati-va calea prin tratamentul indicat de medic, nu luati tratamente naturiste, nu tineti diete drastice, consumati ceea ce va place ponderat, faceti miscare multa chiar daca nu va simtiti in forma, faceti-va viata frumoasa ascultand muzica, plimbandu-va.
Eu personal pe data de 3 decembrie 2011 am fost diagnosticata cu cancer de ovar, am lipsit de la servici exact 3 saptamani, perioada postoperatorie, in rest pana in prezent, cu tot tratamentul radical, cu tot ceea ce a implicat el, efectele secundare, atat fizice, cat si psihologice am la activ 2 excursii de cate 5 zile, 4 drumuri la parintii mei in provincie, mi-am continuat activitatiile mele cotidiene ( servici, casa, am facut prajituri ), am refuzat din start concediul medical, mi-am cumparat o peruca foarte frumoasa din par natural, am investit tocmai din motivul sa nu ma simt prost fizic. Va doresc din inima insanatosire deplina, liniste sufleteasca, optimism, iar daca le aveti va veni cu siguranta soarele.
Pentru dl. dr.: astazi cand am citit mesajul dvs.am plans de fericire, l-am chemat repede pe sotul meu( lucrez cu el )
si am vazut pe fata lui aceeasi emotie.La fel de fericita am fost si acum cateva zile, cand am iesit din biroul profesorului care m-a operat si care mi-a vb. la fel de frumos.
Va multumesc frumos pentru tot ceea ce ati facut pentru mine, pentru toate explicatiile, sfaturile si "avertismentele".
Comunicand cu dvs am fost luminata. Pe curand. Sarutmana.

Andibel...felicitari pentru optimismul tau, pentru convingerile tale, pentru succesele tale, pentru tot..
Ma bucur nespus pentru tine, daca toate fetele ar avea aceeasi putere ar fi f. bine, dar...ce este important este controlul profilactic, depistarea in stadiu de inceput..
Si eu cred ca sunt in categoria de norocoasa (stadiul 1A)..dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma culc pe o ureche...cancerul este o boala perversa, se intoarce uneori, cand nu prea te mai astepti.
DR.Raul Duke ne-a luminat pe toate...daca ar fi toti asa...nici n-am cuvinte sa-i mai multumesc.
Te pup, bafta in continuare si multa sanatate.

Draga Viorica, iti multumesc frumos pentru bucuria impartasita, de-abia m-am eliberat de acest diagnostic, stiu ca este o boala perfida si loveste cand nu te astepti, o sa fiu f. vigilenta, dar noi suntem niste norocoase, statisticile spun ca in acest stadiu sansa de recidiva este de pana la 15%. Nu suntem noi cele mai ghinioniste de 2 ori. Te pup si mi-ar face mare placere sa impartasim din "intamplarile" noastre si altor persoane aflate in suferinta.Iti doresc multa sanatate si tot ceea ce iti doresti sa ti se implineasca.Cu drag,